Regimul corectitudinii politice

E vorba de ceea ce un editorialist al ziarului Die Welt numeşte „regimul corectitudinii politice”, un regim a cărui „poliţie lingvistică” pândeşte şi sancţionează orice deviere de dreapta a discursului public.

În chestiune rămân, în continuare, tezele cărţii lui Thilo Sarrazin, volum care deplânge prostirea şi autodesfiinţarea demografică a germanilor, sub impactul unei imigraţii musulmane tot mai numeroase, prea puţin educate şi prea puţin dornică să se integreze.

Die Welt relevă că, spre deosebire de elita politică, extrem de rece şi de rapidă în a condamna cartea, două treimi din germani consideră necesară verificarea serioasă a acestor teze. Care, potrivit ziarului elveţian Neue Zuercher Zeitung, deşi nu sunt nici excesiv de bune şi nici prea temerare, ar fi meritat să fie discutate "fără menajamente".

Întrucât Sarrazin e social-democrat, iar conducerea formaţiunii sale a hotărât să amorseze procedurile de excludere a incomodului său membru, acelaşi ziar elveţian semnalează divorţul dintre vârful şi baza partidului. Fiindcă declaraţiile anti-islamice ale lui Sarrazin se bucură de multă simpatie din partea membrilor de rând ai partidului, care, conform cotidianului din Zuerich, trăiesc în cartierele cu mulţi imigranţi şi s-au confruntat direct cu problemele descrise în controversata carte.

Regimul corectitudinii politice plasează în dificultate şi elita politică franceză. Care una spune, alta face. Fiindcă, după cum reiese dintr-un articol apărut pe prima pagină a ziarului Frankfurter Allgemeine Zeitung, autorităţile franceze au minţit.

Parisul „afirmase în repetate rânduri în faţa Comisiei Europene, că noua ofensivă de securitate a Franţei nu s-ar îndrepta în mod special împotriva romilor”.

Adevărul e cu totul altul.

Cotidianul conservator din Frankfurt, semnalează în context "o circulară a ministrului francez de interne". Conform textului ei, şeful de cabinet al ministrului francez de interne Hortefeux le-a ordonat prefecţilor, "să dizolve în răstimp de trei luni 300 de tabere, cu precădere pe cele ale romilor”.

Ziarul din Frankfurt mai relevă că ministrul imigraţiei, Besson, a susţinut luni că n-ar fi ştiut de această circulară. Care, potrivit ziarului german, le cere prefecţilor francezi "să procedeze sistematic în vederea dizolvării taberelor ilegale, în special cele aparţinând romilor”.

Mai reiese, prin urmare, că Besson a minţit, voluntar sau involuntar, când a afirmat că guvernul său n-ar fi adoptat măsuri vizându-i în mod special pe romi şi că demersurile cu pricina s-ar fi adresat tuturor cetăţenilor români şi bulgari care încalcă regulile de sejur.

În fine, cerneală multă continuă să curgă pe tema referendumului turcesc, încheiat, după cum scrie Frankfurter Allgemeine Zeitung, cu „un triumf al premierului Erdogan”. Or, în ciuda acestei victorii, obţinute de liderul islamist turc prin adoptarea, prin plebiscit, a reformelor constituţionale salutate deopotrivă de UE şi SUA, Turcia rămâne, după cum mai relevă ziarul din Frankfurt, „o ţară profund divizată”. La rândul ei, "...agenda politică a lui Erdogan „continuă să fie impenetrabilă",... iar "democraţia turcească subdezvoltată”, mai aflăm din acelaşi cotidian.

Autor: Petre M. Iancu

Redactor: Ovidiu Suciu