1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Regele-soare kaghebist urmează să fie premier

Cum se vede în occident one-man-showul dictaturii de la Moscova?

default

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, dînd palme vestului şi mai cu seamă SUA în cuvîntarea pe care fostul agent secret sovietic a rostit-o la conferinţa pe teme de securitate de la Muenchen, la 10 februarie 2007.

"Putin pentru eternitate" – titrează azi Tagesanzeiger din Geneva, comentînd decizia preşedintelui Rusiei de a candida la alegerile pentru Dumă şi de-a prelua eventual şefia viitorului guvern. In ziar citim: "cu aceasta zarurile au fost aruncate iar rezultatul alegerilor prezidenţiale şi parlamentare hotărît. Poporului îi e indiferent dacă Putin e preşedinte sau premier, întrucît ştie că puterea o deţine el. Cu numele său pe frontispiciu, partidul guvernamental îşi va asigura o victorie zdrobitoare în scrutin. Şi nu va mai fi nevoie nici măcar de schimbarea sistemului, devreme ce Putin însuşi e sistemul". In plus, şefia guvernului aduce un beneficiu nesperat, în măsura în care fişa de post a primului ministru nu stipulează limitarea în timp a mandatului, observă cotidianul elveţian.

Toate acestea îmi amintesc de mai vechile prestaţii politice interne şi externe ale liderului moscovit. După ce a pălmuit America la conferinţa pe teme de securitate dela Muenchen, şeful statului rus s-a gîndit pesemne să nu permită nici democraţiei ruse să treacă neobservată pe lîngă augusta sa persoană. În consecinţă fostul judoka i-a cărat pumni cu nemiluita, pentru ca, mai nou, să se pregătească să-i dea lovitura de graţie.

"In veci pururi la putere", îl vede pe Putin şi La Repubblica din Roma. Ziarul italian întrevede transformarea grupării politice a lui Putin, Rusia Unită, într-o formaţiune de masă de tipul partidului stat comunist şi reşuta Rusiei în totalitarismul veacului trecut.

Frankfurter Rundschau din Germania nu-şi poate reprima însă o oarecare admiraţie pentru liderul de la Kremlin. Ziarul cotează stratagema lui Putin de a deveni premier ca "o mutare de şah genială", care l-ar putea umple de invidie chiar şi pe liderul opoziţiei, Kasparov, fostul campion mondial la sportul minţii. "Punînd la punct viitorul scenariu electoral, Putin intră în parlament şi devine prim-ministru. Cine va deveni preşedinte, sub el, nu mai contează defel", mai constată, nu fără o amară ironie, ziarul din Frankfurt. La fel judecă situaţia şi Westfalen-Blatt din Duesseldorf, pentru care "Putin şi-a asigurat de mult perpetuarea la cîrmă, plasîndu-i în poziţii cheie ale puterii pe loialii săi ex-tovarăşi de drum din Sankt Petersburg".

Respectiv din KGB, aş adăuga eu.

Din unghiul ziarelor anglo-saxone, ambiţia lui Putin de a rămîne la putere anemiază şi mai mult "democraţia şi constituţia rusă", după cum relevă The Times, care observă că la Moscova "se pregăteşte răsturnarea raporturilor de putere dintre funcţiile de preşedinte şi premier".

"Calculele cinice ale liderului de la Kremlin slăbesc statul rus, despre care, Putin afirmă că ar dori să-l facă mare şi puternic", notează la rîndul său The New York Times.

Financial Times Deutschland avertizează însă că socoteala de acasă a lui Putin s-ar putea să nu se potrivească prea bine cu cea din tîrg, dacă de pildă viitoarea sa "marionetă prezidenţială se va trezi subit la viaţă", îşi va revoca promisiunile şi va ridica pretenţii la puterea reală. "Caz în care situaţia ar putea deveni la Moscova nu doar instabilă, ci de-a dreptul periculoasă", mai estimează analiştii americani.

Oricum, Putin n-a înregistrat în ultima vreme doar succese. Rezultatul blocului prooccidental al Iuliei Timoşenko în alegerile ucrainiene e o "răsunătoare palmă pe obrazul său", afirmă cotidianul danez Jllands-Posten din Arhus, care speră că la Kiev se va reinstala tandemul reformist Timoşenko-Iuşcenko. Ziarul recomandă Ucrainei să nu cedeze în faţa presiunilor Rusiei, iar Europei să ajute această ţară să scape în fine de mortala îmbrăţişare a Moscovei.

Alţi analişti (de stînga) sunt mai sceptici. Ziarul alsacian DNA avertizează că nici preluarea şefiei guvernului ucrainian de la actualul premier prorus Ianucovici n-ar garanta Ucrainei sperata stabilitate - dată fiind "ofensiva contra corupţiei pe care doreşte s-o declanşeze Iulia Timoşenko". Iar austriacul Der Standard relevă că "economia Ucrainei creşte vertiginos, la adăpost de toate gîlcevile politice interne" dintre proreformişti şi proocidentali pe de o parte, şi baronii oţelului dimpreună cu forţele proruse pe de alta. Fiindcă "şi unii şi alţii" ar dori, potrivit ziarului vienez, "modernizarea".

Aşa să fie oare? Şi dacă lucrurile stau aşa, despre ce fel de modernizare ar fi oare vorba? Iată tema unui editorial care din păcate încă nu s-a scris, deşi chestiunea nu priveşte doar Ucraina, ci întreaga Europă centrală şi răsăriteană.