1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Germania

Refugiaţii: provizoratul, ca mod permanent de viaţă

Miniştrii de Interne ai landurilor federale discută despre coordonarea acţiunilor de securitate a persoanelor. O alta temă sensibilă: prelungirea dreptului de şedere pentru persoanele "tolerate" pe teritoriul german.

default

Bun venit imigrantilor!

Responsabilii pentru afaceri interne din landurile federale păreau, înainte de începerea întâlnirii lor de toamnă de la Bremen, pregătiţi şi dornici să găsească o soluţie de compromis, venind în întâmpinarea celor 30.000 de persoane care trăiesc de mai multă vreme în Germania fără să fi obţinut permisul de muncă decât într-o formulă provizorie.

Valabilitatea documentelor, care le asigură drept temporar de angajare, expiră la sfârşitul acestui an. În special acei imigranţi sau refugiaţi care, în răstimpul pus la dispoziţie de autorităţi, nu şi-au găsit de lucru şi nu au învăţat limba germană sunt printre cei mai expuşi la a fi trimişi înapoi, în ţările de origine.

Conferinţa federală a miniştrilor de Interne caută să găsească, însă, o cale de prelungire a stării de provizorat.

În mod surprinzător, marele aliat al celor care, în perioada de probă aflată în prag de final, nu şi-au găsit un loc de muncă este chiar criza economică traversată de Germania dimpreună cu alte ţări.

Miniştrii de Interne s-au pus de acord că în timpul din urmă, marcat printr-un trend economic neprielnic angajărilor, imigranţilor şi refugiaţilor "toleraţi" în Republica Federală le-a fost dificil să-şi găsească un loc de muncă şi că acestora li se cuvine o nouă oportunitate de a demonstra că locul lor chiar poate fi în Germania.

Perioada de probă de doi ani reprezintă o a doua şansă, consideră miniştrii proveniţi din aripa conservatoare a spectrului politic german; în schimb, cei social-democraţi încearcă să impună o soluţie definitivă de rămânere pentru persoanele puse în situaţia de a trăi într-o prelungită stare de provizorat.

O poziţie similară exprimă, desigur, organizaţiile umanitare, ONG-urile din domeniu şi bisericile. Acestea invocă situaţia acelor persoane care au fost admise în Germania fără a fi acceptate pe piaţa muncii - cum ar fi imigranţi fără acte de identitate la momentul sosirii, minorii sau cei care, din motive de boală, nu au putut munci. La fiecare doi ani, aceste categorii sunt puse în faţa întregului proces de înnoire a documentaţiei de şedere.

Activiştii civici pledează, în plus, pentru instituirea unei cote de refugiaţi pe care Germania să se oblige să îi accepte anual.

Autor: Cristian Ştefănescu
Redactor: Ovidiu Suciu