1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Germania

Refugiaţii din Germania - acceptaţi sau ba?

Din 2015, de la valul de refugiaţi sosiţi în Republica Federală, până în prezent, poziţia germanilor faţă de străinii nou-sosiţi nu s-a schimbat prea mult. În estul ţării refugiaţii sunt priviţi cu scepticism.

Încrezători sau sceptici. Cum sunt germanii din estul şi vestul ţarii faţă de refugiaţii ajunşi, în ultimii ani, în ţara lor? Atitudinea lor nu s-a schimbat prea mult de la primul val de refugiaţi cu care Germania s-a confruntat în toamna anului 2015 - acesta este rezultatul unui recent studiu pe termen lung al Institutului de Ştiinţe Sociale al Bisericii Evanghelice (EKD). În cadrul studiului au fost chestionaţi, între noiembrie 2015 şi aprilie 2017, câteva mii de germani care au avut contacte cu refugiaţi.    

36,7% dintre respondenţi sunt de părere că Germania poate face faţă provocărilor reprezentate de migraţie, în timp ce 31,6% pun la îndoială capacitatea ţării lor de a rezolva problema refugiaţilor. În urma primului sondaj, realizat în 2015, numărul scepticilor îl depăşea pe cel al optimiştilor. În estul Germaniei, situaţia e aceeaşi şi-n ziua de azi.

În ciuda scepticismului manifestat, în estul Germaniei se implică mai mulţi oameni în ajutorarea refugiaţilor decât în partea de vest. 7,7% dintre est-germani le-au dat o mână de ajutor, într-o formă sau alta, solicitanţilor de azil. În vestul ţării doar 7,4% dintre cetăţeni fac acelaşi lucru. "Angajamentul est-germanilor merită recunoaştere au atât mai mult cu cât este ştiut scepticismul majorităţii populaţiei", afirmă sociologul Petra-Angela Ahrens. 

 Despre expulzări şi spaime

Germanii au fost întrebaţi, pentru prima oară, şi ce părere au în privinţa expulzărilor. 39% dintre persoanele chestionate au declarat că solicitanţii de azil respinşi ar trebui "în orice caz, expulzaţi". 39% consideră că, în anumite circumstanţe, solicitanţii de azil ar putea fi toleraţi în Germania dat fiind faptul că aceşti oameni şi-au clădit o existenţă în noua ţară şi au făcut eforturi să se integreze.

Însă germanii care iniţial s-au pronunţat categoric în favoarea expulzării mai cred şi că anumiţi solicitanţi de azil ar putea fi toleraţi dacă unitatea familiei este periclitată. "În anumite contexte şi luând în considerare consecinţele expulzării, populaţia manifestă o atitudine profund umanitară", adaugă Ahrens.

Contactul direct cu refugiaţii îi ajută pe germani să-şi schimbe părerea despre aceşti oameni. Dacă în 2015 peste jumătate dintre participanţii la studiu declarau că nu au avut niciun contact direct cu refugiaţii, în aprilie 2017 numai o treime susţineau acelaşi lucru. În urmă cu doi ani, 26% dintre repondenţi vorbeau despre experienţe pozitive cu străinii nou-sosiţi, pe când 8,5% avuseseră experienţe negative cu ei. În 2017 procentul celor neplăcut impresionaţi de refugiaţi a rămas neschimbat, în timp ce 36% susţin că au avut experienţe bune cu ei.

Experienţele plăcute nu diminuează, însă, îngrijorarea germanilor. Două treimi din persoanele chestionate afirmă că se tem de creşterea numărului de musulmani extremişti în Germania. Aproape două treimi cred că prezenţa refugiaţilor duce la creşterea criminalităţii, iar peste o treime se teme că, în societatea germană, va domina cultura islamică. În schimb, teama că poliţia şi autorităţile germane nu sunt capabile să deţină controlul a scăzut de la 64% în 2015 la 54% în 2017.

Autor: Konstantin Klein / Claudia Ştefan