1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Refugiaţii, deloc bineveniţi în Ungaria

Consiliul Europei a criticat modul în care sunt trataţi refugiaţii în Ungaria. Guvernul de la Budapesta a lansat o companie împotriva acestora. Experţii avertizează faţă de amplificarea xenofobiei.

"Dacă vii în Ungaria, nu ai voie să le iei ungurilor locul de muncă!" Afişe mari cu astfel de mesaje pot fi întâlnite la tot pasul în ţară. În spatele acţiunii nu se ascunde, cum am fi tentaţi să credem, o grupare de extrema dreaptă, ci pur şi simplu guvernul de la Budapesta.

Acesta a demarat o masivă campanie publică contra refugiaţilor şi imigranţilor. Parte a campaniei este şi invitaţia adresată cetăţenilor ţării de a participa la o "consultare naţională", completând un chestionar. Prin întrebări sugestive, guvernul încearcă să obţină susţinerea cetăţenilor pentru politica sa anti-refugiaţi. Una dintre întrebări este dacă ungurii nu sunt de părere că ar fi mai bine să fie sprijinite familiile şi copiii care se vor naşte în locul imigranţilor.

Retorica urii

În contextul acestei campanii, Consiliul Europei, în speţă Comisia Europeană împotriva Rasismului şi Intoleranţei" (ECRI) a dat publicităţii un raport critic privind situaţia drepturilor cetăţeneşti şi ale omului în Ungaria, cu referiri la actuala politică a Budapestei faţă de refugiaţi. Raportul relevă că mulţi solicitanţi de azil ajung practic în detenţie, devenind vicitme ale unor abuzuri verbale şi fizice fără a avea posibilitatea de a se adresa unui avocat sau unei organizaţii umanitare.

Raportul se referă şi la situaţia generală a drepturilor omului şi ale cetăţenilor în Ungaria. Un punct central al criticilor formulate de ECRI îl reprezintă discriminarea romilor. Răspândită este retorica urii faţă de refugiaţi, precum şi faţă de romi, evrei şi homosexuali. Consiliul Europei apelează la responsabilii politici de la Budapesta să combată această retorică şi să amelioreze căile de sancţionare a abuzurilor.

Imigraţia, prezentată ca fiind dăunătoare

Guvernul ungar respinge criticile raportului amintit, calificându-l drept "eronat" şi "fals". Documentul invocă, în opinia acestuia, "date false şi neactuale", mai ales cu privire la refugiaţi. Există, ce-i drept centre de detenţie pentru refugiaţi, dar acestea ar adăposti mult mai puţini oameni decât se arată în raport. În plus, ECRI porneşte de la câteva cazuri singulare pentru a trage concluzii generale.

Márta Pardavi, co-preşedinta comitetului Helsinki din Ungaria, afirmă, în schimb, că raportul a fost întocmit în urma unei documentări ample, bazată pe fapte. El se referă la starea de până la finele anului 2014. Totuşi, adaugă Pardavi, de atunci situaţia refugiaţilor s-a înrăutăţit chiar. "Raportul laudă politica pozitivă de integrare a imigranţilor, dar între timp refugiaţii sunt prezentaţi drept periculoşi şi problematici, iar imigraţia drept ceva rău şi dăunător".

Ungaria, "ţara maghiarilor"

Viktor Orban

Viktor Orban

Realitatea e că guvernul ungar şi partidul guvernamental Fidesz promovează, deja de luni de zile, o campanie contra refugiaţilor şi imigraţiei cu accente pronunţat xenofobe. Premierul Viktor Orban avertizează în repetate rânduri faţă de apusul Europei şi pierderea rădăcinilor sale creştine, în cazul în care nu-şi închide frontierele. "Birocraţii UE" nu au dreptul să impună Ungariei o anumită politică faţă de imigranţi, spune el. Ungaria trebuie să rămână "ţara maghiarilor" şi nu se doreşte "un amestec masiv" cu alte culturi şi religii. El însuşi, a adăugat Orban, va face ce-i stă în putinţă pentru a feri Ungaria de acest amestec şi de multiculturalism.

Retorica naţionalist-populistă a premierului ungar şi adversitatea sa faţă de imigranţi nu sunt o noutate. Dar nicicând până acum Orban nu s-a pronunţat atât de dur. În acest an, autorităţile de resort din Ungaria au înregistrat deja 51.000 de cereri de azil - faţă de 43.000 în 2014.

Xenofobia, mai pronunţată ca oricând

Mulţi politologi din Ungaria apreciază că în spatele actualei campanii a guvernului se ascunde partidul de extrema dreaptă, Jobbik. În sondaje, Jobbik se situează doar cu puţin în urma formaţiunii lui Orban, Fidesz, reprezentând principalul concurent la alegerile din 2018. "Politica promovată de Fidesz se înclină tot mai mult spre dreapta", constată politologul Attila Juhászde la Institutul Political Capital. "Pe de o parte Fidesz încearcă să ţină în şah partidul Jobbik, pe de alta legitimează tematica abordată şi programul acestuia, întărindu-l în cele din urmă"

Părere contrazisă de politologul Ágoston Mráz de Institutul Nezöpont, favorabil guvernului. În opinia sa, premierul Orban vrea, în schimb, "să răspundă cauzelor fenomenului Jobbik cu moderaţie şi cu un program real". În ce priveşte chestionarul pe tema migraţiei, Viktor Orban explică: "Întreaga Europă se luptă cu problema migraţiei, dar n-a găsit nicio soluţie. Guvernul nostru tematizează chestiunea, aşadar, în contextul dezbaterii la nivel european. Dacă-i invită pe cetăţeni să participe la o consultare naţională pe acest subiect, aceasta este, ce-i drept ceva radical nou, dar în niciun caz un demers extremist".

Observatorii politici ştiu, însă, care sunt consecinţele retoricii guvernului. Institutul Tarki din Budapesta a publicat la începutul lunii mai rezultatele unui sondaj privind rasismul şi xenofobia, constatând că acestea n-au fost nici când în istoria postcomunistă a Ungariei atât de pronunţate.

Activişti civici şi politici din Ungaria şi-au propus să combată campania guvernului contra refugiaţilor şi migraţiei, plănuind o acţiune proprie cu afişe albastre. Pe acestea s-ar citi, însă, în limba engleză apeluri de genul: "Ne cerem scuze pentru premierul nostru!" sau, pur şi simplu "Bine aţi venit în Ungaria!".