1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Germania

Refugiaţii şi problema banilor

Creşterea numărului de refugiaţi duce şi la creşterea sumelor necesare preluării acestora. Discuţia scoate la iveală prejudecăţi, însă, raportată la PIB, "investiţia" nu este deloc enormă.

"Cifre împotriva prejudecăţilor" este titlul unui material apărut săptămâna aceasta în "Süddeutsche Zeitung", în care cotidianul german analizează costurile generate de refugiaţii ajunşi în Germania.

Conform informaţiilor din articol, în anul 2013, indemnizaţiile pentru refugiaţi au costat statul german aproximativ 1,5 miliarde de euro. Plecându-se de la premisa că un singur refugiat costă anual landurile şi administraţiile locale aproximativ 12.500 de euro, suma totală ar putea fi, anul acesta, de 10 miliarde de euro. Raportate la bugetul federal de peste 301 miliarde de euro, aceste cifre nu sunt chiar atât de mari, reprezentând doar 3,31 la sută din PIB.

Ministrul federal al Muncii şi Protecţiei Sociale, Andrea Nahles, consideră că va mai fi nevoie de alocarea unei sume suplimentare, între 1,8 şi 3,3 miliarde de euro, pentru hrănirea refugiaţilor, precum şi predarea limbii germane acestora, respectiv calificarea lor profesională.

Până în 2019, arată responsabila germană, costurile vor fi de aproximativ 7 miliarde de euro. Mulţi dintre refugiaţii aflaţi în centrele de primă preluare vor intra, anul viitor, în baza de date a Agenţiei Federale pentru Forţa de Muncă din Germania.

Până în 2016, în Germania vor apărea între 240.000 şi 460.000 de mii de persoane îndreptăţite să primească ajutor social. Este vorba despre oameni care locuiesc legal şi au un statut recunoscut de stat, dar care nu au încă un loc de muncă sau care nu pot munci. Între 175.000 şi 335.000 dintre aceştia vor fi apţi de muncă, arată prognozele autorităţilor germane.

Nahles spune că, în 2019, un milion de persoane vor primi ajutor din partea statului. Situaţia va depinde foarte mult de numărul membrilor de familie şi de succesul Agenţiei pentru Forţa de Muncă. Oricum, prognoza are la bază un număr de 800.000 de refugiaţi şi o cotă de "recunoaştere" oficială între 35 şi 40 la sută.

Agenţia Federală pentru Forţa de Muncă se așteaptă la un val de refugiați la serviciile de consiliere în anul care vine, după cum a anunțat instituţia de la Nürnberg. În luna iulie, 161.000 de oameni din cele mai importante zece țări de provenienţă a refugiaţilor erau șomeri. "Vom profita un pic şi noi", a spus Nahles, "pentru că suntem dependenți de imigrație". Deja există multe domenii economice în care se simte o lipsă vizibilă de lucrători calificați. "Oamenii care vin ca refugiați ar trebui să ne fie, rapid, vecini și colegi."

Mai multe fonduri pentru integrare

Nahles a cerut claritate în privinţa finanțării pentru integrarea refugiaților pe piața muncii, astfel încât autorităţile responsabile de plasarea forţei de muncă să-și extindă eforturile la nivel national. Cursurile de integrare pentru solicitanții de azil recunoscuţi ca atare de departe nu au dat rezultatele scontate iniţial, iar cunoașterea insuficientă a limbii germane continuă să fie o problemă.

Cursurile de limbă trebuie să fie extinse foarte mult și finanțate în întregime din fonduri federale. Cunoștințele bune de limba germană au un rol esenţial pe piața muncii din Germania, mai ales în cazul celor care solicită azil.

În evaluarea sa, cotidianul "Süddeutsche Zeitung" foloseşte datele unui studiu realizat de Centrul de Cercetare Economică Europeană (ZEW), efectuat în numele Fundației Bertelsmann. Conform acestuia, străinii care trăiesc în Germania au contribuit la buget cu câteva miliarde. Potrivit studiului, în 2012, aproximativ 6,6 milioane de oameni care trăiesc în Germania fără pașaport german au generat un surplus bugetar de 22 de miliarde de euro.

"Analiza cost-beneficiu, suspectă"

Steffen Angenendt, de la Fundaţia Ştiinţă şi Politică, instituţie care oferă consultanţă guvernului și mediului economic de peste 50 de ani, avertizează asupra riscurilor atunci când este întocmită o analiză de tip "cost-beneficiu", în contextul problemelor refugiaților: "Ar trebui, deci, să spunem că, dacă refugiatul produce un profit net anual de 2000 de euro, atunci îl preluăm şi atâta tot? Pentru mine întreaga dezbatere este foarte, foarte suspectă".

Angenendt a subliniat, într-un interviu acordat DW, că este extrem de dificil de cuantificat cât "costă" refugiații. Le fel de greu este de estimat care va fi contribuţia acestora la sistemul de asigurări sociale. "Am avut recent o dezbatere foarte intensă între economiști, care au prezentat date foarte diferite. Asta doar în cazul imigranţilor. Prin urmare, când este vorba despre refugiați, un astfel de calcul este şi mai dificil".