1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Refugiaţi din motive climatice

„Încălzirea globală va provoca catastrofe în ţări unde mijloacele de contracarare sunt foarte limitate”, susţine un raport prezentat la Bruxelles de asociaţia „Argos”.

default

Ştiaţi că există „refugiaţi din motive climatice”? Deşi poate unii sunt sceptici, nu numai că există astfel de refugiaţi dar numărul lor se ridică la zeci de mii de persoane. Ce au în comun aceşti oameni este deteriorarea mediului în care trăiesc din cauza topirii gheţarilor, deşertificării sau repetatelor inundaţii sau a cicloanelor devastatoare. Nu numai că persoanele în cauză şi-au pierdut locurile de baştină dar riscă să-şi piardă identitatea datorită strânsei legături cu locul în care au trăit.

Hélène Flautre, preşedintele Subcomisiei de Drepturile Omului din Parlamentul European

afirmă că ceea ce se întâmplă cu aceşti oameni se datorează schimbărilor climei:

„Evenimentul se concentrează pe schimbări climatice care deja afectează viaţa mai multor persoane din toată lumea. Trebuie să înţelegem fenomenul, să-l aducem în faţa publicului într-un mod sensibil şi concret… cum schimbările climatice au multe consecinţe asupra vieţii acestor persoane. Demersul nostru încercă mobilizarea Uniunii Europene şi comunitatea internaţională pentru a-i ajută pe aceşti oameni.”

Symbolbild Klimawandel, Boot auf dem Trockenen

Deşertificarea avansează ameninţător...

Shishmaref, Alaska

Şase sute de inuiţi, de pe o mică insulă din Alaska (Shishmaref), lângă Strâmtoarea Bearing trebuie să se mute în alt loc datorită dezgheţării solului (care fusese până nu demult permanent îngheţat) . Roca din care este era alcătuit solul, odinioară foarte tare datorită gheţii, se prăbuşeşte în mare fiindcă încălzirea planetei nu mai poate fi oprită. Inuiţii sunt în pericol să-şi piardă locul şi identitatea lor, bazată pe pescuit şi vânătoare.

Halligen, Germania

Trei sute de persoane din zece insule din arhipelagul Halligen sunt ameninţate de creşterea nivelului Mării Nordului care poate avea ca rezultat evacuarea. Nimeni nu ştie cu cât va creşte nivelul mării, insulele fiind cu puţin deasupra nivelului apei. Apariţia arhipelagului se datorează catastrofei din 1362 când un val gigant a luat cu el o parte din coasta din nordul Friesland, formând 10 insule în apropierea coastei germane. De atunci, arhipelagul a fost populat şi oamenii şi-au construit casele pe blocuri de piatră şi beton.

Dar creşterea nivelului mări din ultimii ani i-au pus pe locuitorii arhipelagului într-o situaţie dezastruoase. Ei riscă evacuarea fiindcă insulele nu mai pot fi protejate de valuri. Pe deasupra, nordul Germaniei va suferi inundaţii frecvente după ce arhipelagul Halligen nu va mai proteja coasta de nord germană unde nivelul mării a urcat deja cu 9 metri.

Lacul Blarigui, Ciad

Honduras Klimawandel Mitch Hurrikan tropischer Wirbelsturm

Honduras: Plantaţie de banane după un ciclon

Aici, mărimea lacului Ciad, o oază de apă odinioară de mărimea Marii Britanii, şi-a restrâns aria de la 25 000 km pătraţi la 2 500 km pătraţi. Al patrulea lac din Africa, Blarigui se învecina cu Ciad, Niger, Nigeria şi Camerun. Acum, datorită deşertificării, nu mai atinge graniţele Nigerului, lăsând această ţară africană fără sursa cea mai importantă de apă. La început, s-a încercat cultivarea regiunii dar s-a renunţat datorită lipsei ploilor. Trei sute de mii de persoane care trăiau din pescuit au rămas fără nici un mijloc de existenţă după ce nivelul apei a scăzut simţitor.

Insulele Maldive, Oceanul Indian

În aceste insule, coralii sunt cei care protejează un arhipelag ce adăposteşte nu mai puţin de trei sute de mii de persoane. Coralii sparg valurile mării şi protejează insulele de eroziune. Dar aceştia sunt sensibili la temperatură şi la creşteri bruşte de peste 2 grade, coralii au putea fi omorâţi. Nimeni nu ştie dacă vor supravieţui încălzirii planetei.

Valea Khumbu, Nepal

Aici, lacurile glaciale se topesc, cauzând o posibilă inundaţie a întregii văi, situate la peste 5000 de metri altitudine. În principal, gheţarul Imja, purtător a 28 de milioane metri cubi de apă este principala ameninţare a locuitorilor satelor din împrejurimi în care trăiesc peste 2500 de persoane.

Dobrogea, România Şi în România există zone cu posibili refugiaţi din motive climatice. Deşertificarea Dobrogei reprezintă un risc ecologic care poate avea efecte pe termen lung, în special asupra populaţiei din mediul rural, dependentă de activitatea agricolă. Culturile de grâu şi porumb au fost cele mai afectate din cauza deşertificării, fiind principalele plante de care depinde securitatea alimentara a populaţiei din zona Dobrogei.