1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Germania

Refugiaţi şi posibili atentatori în expectativă. Ce-i de făcut?

În ce măsură se putea preveni atacul de la Berlin? Suspectul principal fusese condamnat în Italia la patru ani de închisoare, după care a intrat, în 2015, în Germania.

Suspectul Anis Amri a fost pus de autorităţile din Renania de Nord-Vestfalia pe lista posibililor atentatori islamişti aflaţi în expectativă. Ce înseamnă asta?

Ce este mai exact un aşa-numit posibil atentator în adormire nu se poate afirma decât cu aproximaţie. Într-un răspuns oferit de guvernul federal se afirmă:

"Un posibil atentator în expectativă este o persoană ale cărei fapte justifică presupunerea că va comite crime motivate politic de o importanță considerabilă".

Martin Kahl, reprezentant al Institutului de Cercetare pentru Pace și Politică de Securitate de la Universitatea din Hamburg, a declarat într-un interviu pentru DW: "O definiție clară nu există, iar publicul larg nu prea înţelege care sunt circumstanţele în care cineva este catalogat drept posibil atentator aflat în adormire".

De ce nu a fost Amri monitorizat în totalitate, chiar dacă el a fost considerat posibil atentator?

Critica adusă serviciilor secrete este consistentă, de vreme ce un om monitorizat de acestea, considerat infractor şi islamist, reuşeşte să fenteze vigilenţa autorităţilor. Poliţia federală din Germania are o listă cu 549 de persoane pe care le suspectează că ar putea fi atentatori în expectativă.

În ciuda numărului aparent redus al acestora, o monitorizare completă a tuturor atacatorilor potențiali este dificilă. Într-o asemenea operaţiune ai nevoie de aproximativ 25-40 de ofiţeri. "Acest lucru nu se poate face în cazul unor persoane pe care doar le suspectezi de anumite lucruri. Trebuie să existe fapte concrete care să impună ţinerea lor sub observaţie atentă".

Prin urmare, Kahl îi îndeamnă pe toți cei care critică serviciile să dea dovadă de precauție: "Ei l-au avut sub observație. Telefonul lui a fost ascultat, s-au colectat informații despre el, dar în situaţia în care, timp de mai multe luni, nu obţii nicio informație utilă, cum se pare că s-a întâmplat în acest caz, la un moment dat opreşti operaţiunea de monitorizare".

Investigatorii nu au putut pune nimic în cârca lui Amri, a cărui expulzare, deja planificată anterior, a întârziat. "Desigur, întreabarea este cum a putut să scape de supraveghere în cele din urmă, iar autoritățile de securitate şi poliție încă nu au căzut de acord în privinţa unui răspuns.

De ce nu pot autoritățile opri astfel de oameni?

Interacțiunea dintre diferitele autorități la nivel statal și federal este extrem de complexă din punct de vedere juridic şi practic. "Există o mulțime de reguli care stabilesc ce au voie şi ce nu au voie să facă agențiile de securitate şi cum trebuie ele să coopereze", a declarat Kahl.

La nivelul UE, situaţia este şi mai complicată. Deseori, relevanța informațiilor nu poate fi evaluată, iar unele informații chiar se pierd. Mai mult decât atât, cadrul juridic pentru supraveghere este foarte îngust.

La rândul lor, serviciile de informații sunt, de asemenea, monitorizate de către un organism parlamentar, explică Thomas Grumke de la Universitatea de Ştiinţe Aplicate pentru Administrația Publică: "Statul de drept este astfel binecuvântare şi blestem în acelaşi timp". Apoi, monitorizarea potențialilor atacatori este adesea dificilă, pentru că mulți vorbesc un dialect rar, greu de înţeles pentru un traducător specializat în araba literară.

Înainte de a ajunge în Germania în 2015, Amri fusese condamnat în Italia la patru ani de închisoare pentru "acte de vandalism şi diverse alte infracțiuni". Nu a fost dosarul lui penal un motiv suficient pentru a-i fi refuzată intrarea în Germania?

"Viața lui din trecut nu reprezintă niciun motiv de arest. El şi-a executat pedeapsa", a declarat expertul Martin Kahl. "A fost, de asemenea, cunoscut faptul că întreţinea contacte cu mediul salafist, dar nici acest aspect nu este suficient pentru a întemnița pe cineva".

Intrarea sa în Germania a fost imposibil de prevenit în contextul granițelor deschise ale spațiului Schengen. Cu toate acestea, în conformitate cu Convenția de la Dublin, el ar fi trebuit să fie returnat în Italia pentru a solicita cerere de azil în acea ţară.

Ce fapte sunt relevante pentru expulzare?

"În cazul în care o persoană riscă să fie torturată sau ucisă în țara sa de origine, expulzarea nu este posibilă, indiferent de ceea ce a făcut aici", spune Kahl.

Cu toate acestea, în principiu, un străin care a fost condamnat la închisoare pentru infracțiuni grave, poate fi expulzat. Printre acestea se numără infracțiuni contra vieții, integrității fizice sau agresiuni sexuale. În cazul în care condamnarea este de un an sau mai lungă, avem de-a face cu "motive serioase de expulzare".

În cazul în care pedeapsa cu închisoarea este de trei sau mai mulți ani, recunoașterea ca refugiat este exclusă. Asta nu înseamnă că străinul va fi şi expulzat. De multe ori - la fel ca în cazul suspectului Amri - țările de origine refuză să preia infractorii.

Ministrul de Interne german Thomas de Maiziere are în plan, încă din octombrie, o lege care facilitează expulzarea posibililor atentatori.

Ce se poate face atunci când țări ca Tunisia nu vor să îşi ia înapoi cetăţenii?

Legal, Germania nu poate forţa preluarea unui cetăţean de către ţara sa de origine. În schimb, spune Kahl, există pârghii politice şi economice.

Autoare: Stefanie Höppner