1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Germania

Refugiaţi în Bavaria: Plictiseală în loc de ucenicie

În Bavaria li se îngreunează refugiaţilor accesul la cursurile de formare profesională.

Obaid este un elev silitor. Unul simpatic. Are 18 ani, este şeful clasei şi are note maxime la matematică, limba germană şi sport, după cum povesteşte el, mândru şi modest deopotrivă. Obaid, care este afgan, a sosit în Germania la începutul acestui an, ca refugiat. Acum învaţă de zor pentru a-şi obţine diploma eliberată de o şcoală profesională de stat din München. "Sper că voi primi apoi şansa să învăţ o meserie", spune el, într-o germană aproape perfectă. Ar vrea să devină vânzător. Dar nu se ştie dacă va avea această oportunitate. Multe depind şi de landul federal în care trăieşte. 

În Germania a intrat în vigoare vara trecută legea integrării, menită să le uşureze refugiaţilor accesul pe piaţa muncii. Legea conţine o aşa-numită reglementare trei plus doi, care stipulează că şi solicitanţii de azil cu cererile refuzate trebuie toleraţi în ţară pe durata celor trei ani de ucenicie şi interzice expulzarea lor. După cei trei ani, absolvenţii mai primesc doi ani drept de şedere pentru a-şi exercita meseria învăţată. Această lege le conferă refugiaţilor o relativă siguranţă. Dar nu numai lor. Şi firmele care califică ucenici ştiu că nu se pot trezi fără ei peste noapte.

Afganii au şanse reduse

Totuşi, guvernul landului Bavaria interpretează altfel legea în cauză decât alte regiuni federale. La începutul lunii septembrie, Ministerul de Interne bavarez le-a trasat printr-o adresă sarcini precise oficiilor pentru străini, responsabile cu eliberarea permiselor de muncă. Astfel, refugiaţii care provin dintr-o ţară considerată mai puţin nesigură au şanse reduse să primească azil şi de aceea scad şi şansele obţinerii unui loc la cursuri de formare profesională. Obaid provine dintr-o astfel de ţară, anume Afganistan.

Şi refugiaţii ale căror cereri de azil au fost deja respinse nu se străduiesc în Bavaria să obţină permisiunea de a învăţa meserie. Motivul? Legea integrării prevede că imigranţii toleraţi în ţară nu pot începe astfel de cursuri dacă "procedura de încetare a prezenţei în ţară" a fost demarată. În alte landuri federale, prin asta se înţelege o situaţie în care biletul de avion pentru întoarcerea în ţara de origine a persoanei respective a fost deja rezervat. În Bavaria, lucrurile stau altfel. Refugiaţii, cărora autorităţile germane le-au cerut "să se deplaseze personal la reprezentanţa diplomatică a ţării de origine pentru a solicita eliberarea unui paşaport" nu mai primesc, de regulă, dreptul de a urma şcoala de meserii. Această procedură se aplică de obicei imediat după respingerea solicitării de azil, într-un moment în care mai pot trece câţiva ani până la expulzarea propriu-zisă. Pentru cei în cauză aceştia sunt ani irosiţi.

În şcoli domneşte teama

"Bavaria sabotează complet intenţiile reglementării trei plus doi", afirmă Stephan Dünnwald, membru al Consiliului bavarez pentru refugiaţi. Numeroşi tineri sunt privaţi de perspectiva de a munci. După ce-şi termină studiile şcolare sunt practic condamnaţi să-şi irosească timpul. Procedura bavareză îi afectează şi pe refugiaţii care provin din aşa-numite ţări sigure. Cine a depus cerere de azil după data de 31 august 2015 nu are nicăieri în Germania şanse să fie admis la cursuri de formare profesională. Dar în Bavaria se află într-o astfel de situaţie şi tinerii care se află deja de câţiva ani în ţară. Un coleg de-al lui Obaid a avut în mână deja două contracte de ucenicie gata semnate, dar autoritatea pentru străini nu i-a permis să le dea curs. 
În şcolile în care tinerii refugiaţi se pregătesc pentru examenele finale, orele nu se mai pot desfăşura în condiţii normale. "Domneşte frica", explică Antonia Veramendi, directoarea şcolii "SchlaU" din München, destinată exclusiv refugiaţilor. Potrivit ei, mulţi elevi sunt apatici sau agresivi, iar cazurile de îmbolnăvire psihică se înmulţesc. Elevii îşi pun întrebarea de ce să se mai străduiască, dacă tot nu le e permis să înveţe apoi o meserie.
 

Economia bavareză este nemulţumită

Ministerul de Interne bavarez afirmă că nu face decât să aplice legea federală. Există în continuare pentru solicitanţii de azil sau pentru străinii toleraţi posibilitatea absolvirii unor cursuri profesionale, afirmă instituţia. Dar nu este posibil ca o persoană să mai înceapă repede un astfel de curs, "pentru a scăpa de expulzare", a explicat purtătorul de cuvânt al ministerului. Camerele bavareze de Industrie şi Comerţ apreciază însă că Bavaria aplică foarte inflexibil legea în cauză şi zădărniceşte în mare măsură eforturile de integrare depuse de economia regională.

Într-adevăr, se înmulţesc în oraşele şi comunele bavareze cazuri de firme care vor să ia sub contract câte un refugiat dar nu li se dă voie. Reinhard Ried are o firmă de instalaţii sanitare în Obertaufkirchen, în Bavaria Superioară. Cu câteva luni în urmă a vrut să-l primească ucenic pe un tânăr refugiat afgan şi să-l califice în meseria de instalator. Anterior, tânărul aspirant făcuse câteva luni de practică în firma respectivă. Era "un tânăr plăcut şi harnic, care nu se ferea de muncă", povesteşte Ried. Contractul era completat şi semnat, dar oficiul pentru străini a fost împotrivă.

Săptămâna trecută, ministrul de Interne al Bavariei, Joachim Hermann, membru al Uniunii Creştin Sociale, s-a reunit la o masă rotundă cu reprezentanţi ai economiei şi ai altor instituţii bavareze. Ministerul va comunica abia săptămânile viitoare rezultatele întâlnirii. Neînţelegerile au fost depăşite, a comunicat lapidar ministerul. Alte surse vorbesc de un compromis, dar care nu este satisfăcător. Şi până să se aplice acel compromis, Obaid şi numeroşi alţi tineri din Bavaria nu au de ales. Ei trebuie să aştepte şi să nu-şi piardă speranţa.

Felicitas Wilke / ia