Refugiaţii tunisieni nu sunt bineveniţi în Germania

Şi guvernul de la Berlin este îngrijorat că numărul refugiaţilor din nordul Africii ar putea creşte. După ce cancelarul Angela Merkel a declarat că nu este posibil ca toţi tunisienii dornici de emigrare să fie primiţi în ţările UE, Ministerul de Interne german a comunicat ieri că ideea distribuirii pe ţări a refugiaţilor, în baza unor cote, nu are sens.

Secretarul de Stat din Ministerul de Interne de la Berlin, Ole Schroeder, a declarat că într-o astfel de variantă, ar exista primejdia ca prima ţară de destinaţie să nu analizeze cu suficientă atenţie motivele de emigrare. "Suntem împotriva unui mecanism de distribuire a refugiaţilor. Noi mizăm pe solidaritate, mai ales în privinţa mijloacelor financiare, pe ajutoare, pe misiuni ale poliţiei europene de frontieră Frontex, pe acceptare benevolă."

Responsabilul german a mai declarat că apare întrebarea în baza căror criterii să fie distribuiţi refugiaţii către statele membre ale UE. El a contrazis de asemenea afirmaţia că ţările din Europa de Sud ar fi foarte împovărate de afluxul de solicitanţi de azil.

Astfel, în Belgia s-au înregistrat în 2010 de trei ori mai multe cereri de azil decât în Italia, în Suedia chiar de cinci ori mai mult. Anul trecut, Germania a acordat azil unui număr de 48.000 de oameni.

Totuşi, politicieni din opoziţie şi reprezentanţi ai unor organizaţii umanitare au cerut guvernului german să reacţioneze cu omenie la prezenta criză.

Ecologistul Wolfgang Wieland a declarat: " Ar fi cel puţin bizar ca, pe de-o parte, să salutăm mişcarea de democratizare din nordul Africii, dar pe de alta să nu ţinem cont de urmările ei. Este nevoie de acţiune. Germania trebuie să aducă un aport substanţial şi în privinţa primirii refugiaţilor."

Wieland a insistat că refugiaţii ar trebui trataţi pentru început în Europa ca şi azilanţi, chiar dacă este evident că situaţia economică i-a determinat pe cei mai mulţi dintre ei să-şi părăsească ţara, şi nu persecuţiile de orice fel.

"Acest aspect trebuie verificat fiindcă nu este exclus ca printre refugiaţi să se numere şi oameni persecutaţi din motive politice."

Toţi politicienii germani subliniază că oamenii nu pot fi împiedicaţi pe termen lung să emigreze decât dacă li se asigură o perspectivă în ţara proprie. În privinţa situaţiei actuale, mai ales reprezentanţi ai taberei guvernamentale s-au pronunţat pentru o întărire a agenţiei europene pentru protecţia frontierelor, Frontex.

Şeful acestei agenţii, finlandezul Ikka Laitinen, a declarat la marginea unui congres internaţional al poliţiei, desfăşurat la Berlin, că este imposibil de estimat cât va mai dura asaltul refugiaţilor din Africa.

Până acum, în spaţiul UE au sosit 5000 de persoane. "Avem posibilitatea de a executa o operaţiune europeană comună. Aici ar fi vorba despre asistenţă tehnică pentru poliţia italiană şi personal suplimentar dacă forţele italiene nu sunt suficiente."

Agenţia Frontex este dotată între altele cu elicoptere şi ambarcaţiuni, dar şi cu instalaţii radar mobile şi detectoare de căldură. În caz de necesitate, ea poate mobiliza până la 700 de poliţişti din ţările UE.

În octombrie anul trecut Frontex şi-a trimis prima sa echipă de intervenţie rapidă în Grecia, în scopul împiedicării migraţiei clandestine la frontiera turco-elenă.

Autor: Bernd Gräßler / Ioachim Alexandru
Redactor: Petre M. Iancu