1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Moldova

Reforme moldovenești: „Tren” european cu „locomotivă” sovietică!

Sute de candidați au început lupta electorală pentru fotoliile de primari și consilieri locali, în condițiile în care implementarea Strategiei naționale de dezvoltare regională a eșuat

Experții europeni au constatat recent, într-un document remis Guvernului de la Chișinău, că Strategia națională de dezvoltare regională 2013-2015 „duce lipsă de viziuni coerente și coordonate cu privire la dezvoltarea regională” și au recomandat implementarea reformei administrativ-teritoriale din 2016 până în 2020, pentru a reduce cheltuielile de întreținere a aparatului birocratic și a permite localităților să se dezvolte. Aceasta ar însemna reducerea numărului actual de unități administrativ teritoriale de la 37 de raioane, 4 municipii, Autonomia Găgăuză și Transnistria, la 9 posibile județe și un municipiu (Chișinău). Actualmente, întreținerea aparatului birocratic în cele 37 de raioane costă anual bugetul țării peste 1 miliard de lei moldovenești. Aceasta înseamnă salarii și condiții de muncă pentru 25.000 de funcționari. Din 1998, până în februarie 2003, Moldova a fost împărțită în 9 județe, un municipiu și două unități teritoriale. Atunci, numărul funcționarilor era de 16.000.

Lipsește voința politică

Potrivit președintelui Congresului Autorităților Locale din Moldova, Tatiana Badan, planul de acțiuni pentru implementarea Strategiei naționale de dezvoltare regională, care expiră în 2015, a fost îndeplinit în proporție de numai 10%. „Nu a existat voință politică pentru punerea în aplicare a acestui document. Nu există nici măcar dialog instituțional la acest subiect”, a menționat Badan. „Politicienilor de la Chișinău nu le ajunge voință să înțeleagă că statul nu se va dezvolta fără o guvernare locală puternică, eficientă și capabilă”, a adăugat ea. „Noi încă trăim după sistemul vechi (sovietic – n.n.), care ne-a obișnuit ca cineva de sus să ne spună ce să facem. Primarii noștri nu știu să scrie și să gestioneze proiecte de finanțare. Se mulțumesc cu banii repartizați de la centru, pe criterii politice. Personal, am mari dubii în privința faptului că clasa politică își dorește cu adevărat descentralizarea, deoarece îi convine să țină primarii sub control”, a subliniat Tatiana Badan.

Secretarul adjunct al Guvernului, Sergiu Ceauș, susține că recomandările experților europeni au fost discutate la Guvern, iar termenul de implementare a reformei administrativ-teritoriale - până în 2020 i se pare real. „Trebuie să facem totul ca atunci când vom duce la bun sfârșit această descentralizare, primăriile să aibă toate pârghiile de administrare și acoperirea financiară necesară”. (…) „După aplicarea, de la 1 ianuarie 2015, a Legii finanțelor publice locale, la Guvern am primite numeroase solicitări de fuzionare a primăriilor cu 400-600 de locuitori, pentru că nu mai au lichidități nici pentru întreținerea aparatului”, a remarcat Ceauș.

Actualul sistem răsfață birocrația în detrimentul cetățenilor

În actuala configurație politică, reforma administrativ-teritorială este imposibilă, comuniștii (partenerii din umbră ai actualei guvernări minoritare) fiind cei care au lichidat, în 2003, județele și au revenit la sistemul sovietic de împărțire administrativ-teritorială. De această părere este directorul executiv IDIS „Viitorul”, Liubomir Chiriac. „Politicienii vor trebui să aleagă modelul. Este evident că va fi unul care va presupune un compromis politic, dar dacă nu vor pune la bază perspectiva de dezvoltare a fiecărei localități, vor înmormânta încă o reformă cerută de UE”, a menționat Liubomir Chiriac. Potrivit lui, „costurile administrative sugrumă economia țării”: „Avem trei cele mai mici raioane: Basarabeasca, Dubăsari și Șoldănești la care costurile administrative sunt de două ori mai mari decât la Hâncești și Orhei – două raioane mari”, a exemplificat expertul.

Într-un interviu acordat portalului informațional „moldova.org”, șeful Delegației UE la Chișinău, Pirkka Tapiola, a menționat că „reforma teritorial-administrativă, care s-a aflat pe agendă destul de mult timp, este una deja întârziată. Dacă ne gândim că avem 898 de conducători într-o țară de trei milioane de locuitori – e o cifră dramatic de mare. 86% din fondurile administrației locale sunt cheltuite pe materii administrative. Nu există surse suficiente pentru a presta servicii, pentru a răspunde la necesitățile cetățenilor. Dacă ne uităm la modelul european, pentru noi guvernele locale sunt cheia democrației. Sunt cele mai aproape de cetățeni. Funcționarii de acolo sunt primii care determină cetățenii să simtă că autoritățile lucrează pentru ei”, a spus Pirkka Tapiola. Potrivit lui, Moldova are nevoie de reforma administrativ-teritorială „mai ales că este o țară mică, distanțele între raioane și orașe sunt foarte mici, iar cetățenii ar putea beneficia de servicii mai calitative într-o localitate din vecinătate. (…) Asemenea reforme trebuie implementate de jos în sus, dar inițiate de sus în jos”, a conchis diplomatul european.