1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Reforme la jumătate de drum, coaliţii fisurate

Rodica Binder5 octombrie 2004

O reformă istorică - cea a statutului funcţionarilor publici din Germania, disensiuni în sînul partidelor unionale aflate în opoziţie, coaliţia din Irak aflată sub comanda Statelor Unite ameninţă să se destrame, guvernele tinerelor membre est europene ale Uniunii avertizează asupra riscurilor forţării ritmului reformelor, rezervele faţă de o aderare a Turciei la Uniunea Europeană se intensifică - acestea ar fi în cîteva sintagme, principalele teme de interes general ale actualităţii comentate azi în ziarele germane şi străine.

https://p.dw.com/p/B17c
Otto Schily, ministrul federal de interne
Otto Schily, ministrul federal de interneImagine: AP

Funcţionarii publici din Germania sunt capabili de orice numai de un singur lucru nu - acela de a renunţa la privilegiile de care au parte scrie STUTTGARTER NACHRICHTEN pentru a constata nu fără o abia reţinută satisfacţie că şi acestora le-a sosit vremea să strîngă cureaua. Numai că istorica reformă preconziată de ministerul de interne şi susţinută de guvern ameninţă să se transforme într-o caricatură sub presiunea dezbaterilor şi a împotrivirilor. GENERAL ANZEIGER insistă asupra dificultăţii de a stabili în serviciile publice şi la funcţionarii de stat criteriile după care performanţele profesionale pot fi onorate sau - în caz de neîndeplinire a obligaţiilor - sancţionate. WESTFÄLISCHE ANZEIGER avertizează asupra riscului unei prea severe reduceri a remuneraţiilor fapt ce ar putea deschide larg porţile corupţiei , de jos în sus.

Politica animată de idealuri neo - liberale pe care o practică actualmente guvernul Schröder pare a fi luat vîntul din pînzele partidelor de opoziţie provocînd o serie de disensiuni interne între Uniunea Creştin Democrată şi partidul soră din Bavaria, Uniunea Creştin Socială. Înafara uşilor închise controversele se manifestă - scrie OSTSEE ZEITUNG - prin vînturarea unor principii neoliberale şi a unor teze economice. Întrebarera fundamentală căreia cele două partide surori le rămîn datoare cu un răspuns este următoarea : ce chip va avea economia socială de piaţă Made in Germany în plin avînt al globalizării?

O coaliţie care ameninţă să se destrame este cea din Irak, de unde şi Polonia şi Italia şi-au anunţat intenţia de a-şi retrage militarii .Evenimentul este analizat azi cu pertinenţă de cotidianul DIE WELT şi de NEUE ZÜRCHER ZEITUNG. Un alt ziar german SAARBRÜCKER ZEITUNG reaminteşte cititorilor

că încă de la bun început majoritatea polonezilor au fost împtoriva acestei misiuni al cărei viraj spre haos face tot mai dificilă tentativa guvernului de a convinge populaţia de utilitatea aventurii. În plus după atacurile teroriste din Madrid se răspîndeşte teama că şi Polonia ar putea deveni ţinta unor astfel de acţiuni barbare. Numai că decizia preşedintelui Kwasniewski este dictată şi de raţiuni electorale: în primăvară sunt programate alegeri în Polonia.

Cum însă în Germania alegerile generale au loc abia peste doi ani, cancelarul Schröder şi cabinetul său pot devia încă fără a suporta consecinţe electorale de la declaraţiile categorice de neangajare în Irak. . Din acest motiv NORDKURIER consideră că i-ar sta totuşi mai bine coaliţiei roşu / verde să-şi urmeze cu consecvenţă linia politică adoptată decît să cedeze presiunilor americane şi să livreze blindate de tip Fuchs în Arabia Saudită pentru instruirea poliţiştilor irakieni. Iar NEUE OSNABRÜCKER ZEITUNG relevă inconsistenţa argumentelor guvernului potrivit căruia vehiculele blindate nu ar fi destinate misiunii în regiunea de conflict... Ziarul deplînge şi lipsa de consecvenţă a politicii externe germane. Care politică cel - puţin în privinţa relaţiilor cu Rusia , respectiv cu preşedintele Vladmir Putin - crează controverse serioase şi în sînul coaliţiei guvernamentale - reperate pînă şi de NESSAWISIMAJA GAZETA de la Moscova.

De la Berlin, DIE WELT lansează sub pana lui Jiri Pehe fost consilier politic al preşedintelui Vaclav Havel, un avertisment asupra ritmului forţat al reformelor. Intitulat "După aderarea la Uniunea Europeană urmează criza" , articolul explică de ce guvernele Poloniei, Cehiei şi Ungariei , la doar cîteva luni după aderare , au fost lovite de un val de instabilitate politică : primul care a cedat a fost guvernul polonez, apoi s-a fisurat şi cel de la Praga , urmat de cel de la Budapesta iar acum slovenii trec prin aceeaşi probă. Expertul politic atrage atenţia şi asupra pericolului accentuării valului de populism în ţările recent devenite membre ale Uniunii - unde în sfîrşit şi guvernele aflate la putere " îşi pot permite acum luxul de a fi populiste la fel ca cele din opoziţie" . Ce-i de făcut? Recomandarea lui Jiri Pehe sună astfel:" Cei care în Europa centrală speră în noi progrese ale reformelor economice, mai au de aşteptat".

Turcia mai are de aşteptat deocamdată doar pînă mîine, pentru a afla noutăţi despre începerea negocierilor de aderare dar va asista o perioadă îndelungată de timp şi la modul în care Uniunea Europeană va dezbate o altă chestiune : să-şi deschidă sau nu prin intrarea Ankarei, porţile spre lumea islamică - scrie LA REPUBLIQUE DES PYRENEES .