1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Reforme fără pauză de respiro în Spania

Guvernului de la Madrid îi trebuie mai mult decât o paraşută de salvare pentru a evita prăbuşirea Spaniei.

Criza bancară în Spania

Criza bancară în Spania

Pare o veste bună: Spania a fost lăudată miercuri (30.05.2012) de către Comisia Europeană pentru reformele întreprinse şi pentru măsurile de austeritate care stau "la baza unui plan bugetar solid pentru următorii doi ani", cum apreciase comisarul pentru uniune monetară, Olli Rehn. Demnitarul comunitar lăuda Madridul pentru demersurile economice care ar fi estompat problemele regiunilor Spaniei.

Dar vocea lui Rehn e, mai degrabă, una izolată. În corul Uniunii, tot mai mulţi se întreabă dacă Spania este, de fapt, în stare să evite prăbuşirea în mlaştina datoriilor. Marile instituţii financiare ale ţării stau pe un munte de credite slab performante, astfel că statul trebuie să pompeze fonduri pentru supravieţuirea băncilor. De unde vin aceste milioanele de euro? Răspunsul lipseşte.

Tonul blând al oficialului de la Bruxelles este, mai degrabă, un voal pentru lipsa de inspiraţie a celor care ar trebui să rezolve criza. Olli Rehn încearcă, în cuvintele sale, să estompeze panica - pentru că o prăbuşire a Spaniei ar zgudui temeliile întregii zone euro. Deschiderea paraşutei de salvare, aşa cum este ea acum reglementată, pentru Spania, ar putea fi fatală însăşi paraşutei. Daniel Gros, de la Centre for European Policy Studies, apreciază că sistemul bancar iberic odată - şi iminent - intrat în incapacitatea autofinanţării va prăvăli peste guvernul de la Madrid dobânzi pe care Spania nu şi le poate permite, pe termen lung. Băncile au nevoie de capital, un capital mult peste posibilităţile statelor, avertizează Gros, a cărui sugestie este modificarea paraşutei EFSF în aşa fel încât aceasta să poată fi aplicată nu doar ţărilor îngenunchiate, ci şi băncilor în degringoladă - cu condiţia ca, apoi, instituţiile de la Bruxelles să preia controlul acestor bănci. O propunere despre care se discută şi în Comisia Europeană, zilele acestea - dar pe care se prea poate ca spaniolii să o refuze, ştiută fiindu-le mândria naţională.

Economiile deficitare ale regiunilor Spaniei au fost, între timp, retrogradate din nou de agenţia Fitch, aceasta sancţionând, apreciază Gros, lipsa de responsabilitate manifestată prin cheltuieli peste încasări. Guvernul federal ar putea pune presiuni pe cele opt regiuni (între care şi administraţia capitalei Madrid) refuzând să le mai susţină cu bani din bugetul central. Executivul central "poate să ceară relativ bogatei regiuni Catalunia să se salveze singură", ceea ce, crede Gros, "ar genera un plus de disciplină bugetară".

Presiunea externă creşte asupra Guvernului de la Madrid. Dar şi intern creşte presiunea, sindicatele acuzând echipa premierului conservator Mariano Rajoy că urmăreşte "să vândă la preţ redus statul bunăstare". Asemenea mesaje ajung mai repede la populaţia afectată de criză şi reforme decât încurajările lui Olli Rehn sau ale unor lideri europeni cum ar fi cancelarul german Angela Merkel. Dovadă că, în ultima vreme, cei ce mai au economii în bănci s-au repezit să şi le scoată.