1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Reforma statului şi eşecurile ei succesive

Investigaţiile judiciare declanşate recent împotriva multor lideri din adminstraţia locală a atras atenţia asupra unor reforme incoerente şi neduse până la capăt.

Alegerea primarilor într-un singur tur de scrutin a fost instituită de PDL. Nu a fost clar care au fost motivele. Poate că nu există o lege mai sumar argumentată decât aceasta adoptată în 2011. Liderul grupului PDL din Camera Deputaţilor spunea la vremea respectivă că susţine proiectul deoarece şi primarii trebuie aleşi din primul tur, la fel ca preşedinţii Consiliilor Judeţene. Era evident o argumentaţie circulară, care nu spunea nimic.

Alegerea directă a preşedinţilor de consilii judeţene fusese la rândul ei o reformă neargumentată. Instituirea unui diriguitor local cu legitimitate electorală avea sens în cursul unui proces de descentralizare reală, care însă nu s-a mai produs. Ministrul Liviu Dragnea nu a făcut decât să continue procesul început odată cu reforma electorală iniţiată de Traian Băsescu, atât doar că în contul altui partid. Dacă sunt aleşi direct, aşa cum susţinuse preşedintele Traian Băsescu, era logic ca ei să primească şi atribuţii sporite, pe măsura legitimităţii lor electorale.

Astăzi, ”baronii” locali au devenit în ochii multora o categorie negativă, deoarece au ajuns să conteste tot mai îndrăzneţ politica de la Centru. Dar dacă au ajuns puternici este graţie reformei iniţiate de Preşedinte.

Nu este clar care au fost motivele reale. Este posibil ca reforma să fi fost iniţiată din dorinţa de a imprima politicii efectele pozitive ale majoritarismului, aşa cum le imaginau iniţiatorii. Niciun reponsabil politic nu s-a străduit să argumenteze public şi de aceea nu putem decât să facem presupuneri.

Alegerile uninominale într-un singur tur ar avea darul de a promova ”campioni”, individualităţi puternice, apte să polarizeze şi să creeze adeziuni statornice. Este posibil ca, la vremea respectivă, cei din preajma preşedintelui să fi gândit în aceşti termeni. După cum se poate ca scopul să fi fost mult mai meschin: PDL conducea pe atunci în preferinţele electorale şi, deşi nu avea majoritatea absolută, putea miza pe majorităţi relative. La fel va fi fost şi cu alegerea primarilor într-un singur tur: era un fel de a oferi un avantaj partidului aflat la guvernare. PNL şi PSD se opuseseră atunci fără succes.

Astăzi, preşedintele denunţă politica iresponsabilă a primarilor (aleşi într-un singur tur) şi se opune descentralizării iniţiate de PSD în favoarea preşedinţilor de consilii judeţene aleşi prin vot direct.

Faptul că mulţi lideri locali sunt astăzi anchetaţi creează o mare emoţie publică şi abate atenţia de la faptul că reforma statului este istoria unor eşecuri succesive.

Astăzi, partizanii preşedintelui au schimbat discursul şi condamnă puterea discreţionară a aleşilor locali PSD, fără să remarce că nu partidul le conferă puterea, ci faptul că nu pot fi destituiţi. Aleşi direct, ei sunt un fel de guvernatori locali. Aleşi într-un singur tur, ei sunt guvernatorii unei majorităţi relative statornice.

Sociologic vorbind (adică obiectiv), PSD domină în cele mai multe regiuni din ţară. Faptul că autonomia lor e şchioapă îi determină să facă presiuni asupra guvernului. Incompatibilităţile denunţate de ANI sau modificările la codul penal sunt doar cazuri particulare.

Să prezinţi lucrurile ca şi cum liderii locali ar fi personajele negative şi liderii centrali victimele lor este absurd. După cum ar fi naiv să credem că, odată corupţia condamnată, lucrurile ar fi rezolvate. Problema este că puterea simbolică a liderilor locali nu este dublată de resurse reale. Şi de aici apare conflictul.