Reforma sistemului electoral

Reforma de fond a sistemului electoral pare să fie una dintre marile promisiuni ratate ale actualei administraţii. Dacă la început cele mai multe grupări politice şi inclusiv PSD păreau să accepte adoptarea votului uninominal, cel puţin la una dintre camere, astăzi opiniile politice nu mai sînt foarte clare. Se pare ca votul uninominal nu mai trezeşte mari entuziasme şi asta din mai multe motive. Pe de o parte există o firească inerţie a marilor organizaţii politice care ar trebui să-şi modifice modul de abordare electorală. Pe de altă parte apar considerente politice mai delicate. Un bun exemplu ar fi situaţia UDMR si implicaţiile sale. După cum a explicat recent preşedintele acesteia, Marko Bella, UDMR ar fi dezavantajat de introducerea votului uninominal. Există riscul ca UDMR să nu treacă de pragul de 5% cît a fost la precedentele alegeri. Desigur dacă în judeţele majoritar ungureşti ar lua cele mai multe voturi, în judeţele cu o substanţială populaţie maghiară, dar totuşi minoritară, ar putea pierde. Se vede aşadar că UDMR se va strădui să obţină din partea PSD şi a celorlalte grupări acordul pentru o versiune electorală mai puţin riscantă. PSD, a avut şi are în continuare interesul să fie receptiv la aceste solicitări, aşa încît vor fi cel puţin negocieri pe tema aceasta.

PD şi PNL doresc în schimb o schimbare de mai mare amploare a sistemului electoral şi susţin o variantă combinată între votul uninominal şi votul pe liste. Nu este foarte sigur că votul uninominal ar avantaja opoziţia, dar PNL şi PD doresc să demonstreze că sînt ataşate faţă de o opţiune politică destul de populară în măsura în care este înţeleasă. Şi în plus o răsturnare atît de dramatică a obişnuinţelor electorale, ar putea crea mari dificultăţi unei structuri politice masive şi inerţiale cum este PSD. În acest timp asociaţiile neguvernamentale ca Pro Democraţia şi Alianţa Civică la care s-au alăturat mai multe organizaţii sindicale, fac presiuni asupra partidelor ca să accepte ideea de principiu a votului uninominal şi în plus să adopte prevederi menite să facă finanţarea partidelor mai transparentă.

Vedem aşadar că poziţiile politice nu sînt pe deplin clarificate şi că asistăm deocamadată la un soi de negociere prin intermediul declaraţiilor publice. Riscul foarte probabil este ca pînă la urmă să se piardă din vedere chiar scopul acestei dezbateri. Cu ani în urmă cînd a început discuţia acesta se simţea nevoia schimbării regulii electorale cu scopul primenirii clasei politice. Astăzi nemulţumirea publică faţă de prestaţia politicienilor a rămas la fel de mare, dar contextul politic s-a modificat.