1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Reforma Schengen divizează Europa

Şi până acum, un stat UE a putut să reintroducă, în cazuri excepţionale, controalele la graniţele sale. Reforma Schengen divizează însă ţările membre, care vor ca deciziile finale să le aparţină lor, nu Comisiei Europene

Cel mai recent exemplu este chiar Polonia, una din ţările organizatoare ale competiţiei fotbalistice Euro 2012, care va recurge la această măsură în vederea "filtrării" huliganilor veniţi din străinătate. Alte asemenea "cazuri excepţionale" pot fi catastrofele naturale sau atacurile teroriste.

Ei bine, spaţiul Schengen, din care fac parte aproape toate statele UE ba chiar şi unele din afara ei, elimină controalele de rutină de la graniţă cu excepţia situaţiilor în care este "periclitată ordinea publică". Fiecare stat are dreptul să decidă, în mod individual, când se poate vorbi despre astfel de pericole.

La întâlnirea din 7 iunie a miniştrilor de interne din UE din Luxemburg, s-a decis includerea încă unei situaţii în privinţa reintroducerii controalelor de la graniţe: afluxul de refugiaţi. Cu precădere Italia întâmpină probleme mari în gestionarea fenomenului, mica insulă italiană Lampedusa fiind luată constant cu asalt de refugiaţi din Africa de Nord.

Grecia, ţara problemă

Şi la capitolul Schengen, Grecia joacă rolul de oaie neagră, nereuşind până în prezent să asigure securitatea graniţei sale cu Turcia. Cum statul elen face parte din spaţiul Schengen, refugiaţii care ajung în Grecia pot foarte uşor să plece şi către alte state din UE. "Situaţia de la graniţa greco-turcă indică limpede necesitatea unui mecanism de acţiune", a declarat ministrul austriac de interne, Johanna Mikl-Leitner în Luxemburg.

Din acest motiv s-a decis crearea unui mecanism pentru cazuri de urgenţă, aplicabil "în situaţii excepţionale care afectează funcţionarea spaţiului Schengen fără controale interne la graniţe". Ministrul de interne german, Hans-Peter Friedrich a declarat că "ultimul cuvânt trebuie să-l aibă statele membre, fiecare dintre acestea fiind responsabile de siguranţa propriilor cetăţeni".

Antrag auf Erteilung eines Schengen-Visum

Refugiatii din Africa de Nord... problema cea mare?

Baza reintroducerii controalelor la graniţe va fi stabilită în urma unor recomandări ale Comisiei Europene şi a Consiliului European. Ţara vizată nu este însă obligată să respecte indicaţiile celor două instituţii. Ministrul elveţian de interne, Simonetta Sommarunga, a anunţat că "este inacceptabil ca cineva din exterior să dicteze asupra controalelor la propriile noastre graniţe". Elveţia, deşi nu este stat UE, este membru Schengen.

Adio libertate de mişcare în UE?

Notă discordantă a făcut în schimb comisarul european pentru afaceri interne, Cecilia Malmström. Doamna comisar a atras atenţia că spaţiul Schengen ar putea fi slăbit în cazul în care se reintroduc controalele la graniţe "în cazuri excepţionale". Comisarul este de părere că o astfel de decizie trebuie să cadă în sarcina exclusivă a Uniunii Europene, nu a fiecărui stat membru în parte.

Malmström nu crede că problema refugiaţilor din Africa de Nord poate fi considerată o ameninţare la adresa ordinii publice. În schimb, spune comisarul, "libera circulaţie a persoanelor în Europa ar putea fi ameninţată prin recurgerea abuzivă la mecanismul de urgenţă".

Germania versus CE

Ministrul de interne german a replicat spunând că "mecanismul de urgenţă va fi acţionat doar în ultimă instanţă, când nu mai există alte pârghii".

Proba de foc a noilor reglementări Schengen a fost momentan câştigată de statele membre. Parlamentul European, care simte că a fost cumva dat la o parte din procesul de decizie, ar putea însă acest diferend la Curtea Europeană de Justiţie. Cel puţin asta spune Manfred Weber, parlamentar european, membru al grupului creştin-democrat.