1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Germania

Reforma energetică lasă de dorit

Pe 30 iunie 2011, Bundestagul ratifica renunţarea la energia atomică. Reforma energetică primea astfel noi impulsuri. Şi totuşi, emisiile de CO2 continuă să crească. Ambiţiosul program german este în pericol.

Responsabilii trebuie să acţioneze acum.

Unda de şoc generată de catastrofa de la Fukushima a zguduit şi Germania. Guvernul conservator condus de Angela Merkel decidea, în urmă cu trei ani, schimbări radicale în politica enrgetică, incluzând renunţarea definitivă la energia atomică.

Ţinta asumată: reducerea gazelor cu efect de seră cu 80 până la 95 de procente

Pentru a reduce drastic emisia gazelor cu efect de seră, guvernul a prezentat deja în 2010, deci cu un an înaintea catastrofei nucleare de la Fukushima, un plan concret. Iniţiativa stabilea scăderea emisiilor nocive cu 40 la sută în anul 2020, faţă de nivelul anului 1990. Ţinta este chiar mai ambiţioasă: în anul 2050, emisiile ar trebui reduse cu 80 până la 95 de procente.

Actualul guvern a rămas fidel planurilor iniţiale. Pentru a le îndeplini însă se impune o reducere medie anuală a consumului de energie pentru curent electric, industrie, circulaţie şi energie de 20 la sută până în anul 2020 şi chiar de 50 de procente până în 2050. Necesarul de energie ar urma să fie acoperit şi de resursele regenerative, care le-ar înlocui pe cele fosile. La acest capitol, planul aprobat prevede o sporire a energiilor regenerative în necesarul total de la 13 procente, în prezent, la 18 în anul 2020, urmând ca, în 2050, procentul să ajungă la 60 la sută din consumul total.

Reforma energetică în domeniul curentului electric

Integrarea energiilor regenerative în obţinerea de curent electric este un succes. Aproape 26 la sută din necesarul electric este produs din resurse regenerative. În anul 2010, procentul era de numai 17 la sută.

Energia eoliană, solară şi cea obţinută din resurse bio acoperă în prezent nivelul produs de circa 8 centrale atomice. Trecerea rapidă la energii alternative a impulsionat chiar exportul de energie, care a crescut faţă de anul de referinţă 2010.

Până în 2020, guvernul şi-a stabilit ca ţintă obţinerea a 35 la sută din necesarul energetic din resurse alternative, urmând ca până în 2050 să se ajungă la nu mai puţin de 80 de procente. Experţii recomandă însă creşterea mai rapidă a procentajului de energie alternativă şi accelerarea procesului de închidere a centralelor atomice. Într-un studiu prezentat recent se arată că până în anul 2050 nu este utopică atingerea unui procent de 95 la sută reprezentând energie regenerativă.

Măsuri supplimentare pentru a evita eşecul

Ministrul federal al Mediului, Barbara Hendricks

Ministrul federal al Mediului, Barbara Hendricks

"Pentru a-şi atinge scopurile propuse în protecţia climei, guvernul federal planifică reducerea gazelor cu efect de seră cu 21 de procente până în anul 2020, de la un volum de 952 de milioane de tone (în anul 2013), la 749 milioane de CO2 pe an. Planul actual nu va permite atingerea scopurilor stabilite", avertizează deja ministrul federal al mediului, social-democrata Barbara Hendricks. Calculele făcute de specialişti din ministerul pe care îl conduce atestă că până în 2020 emisiile de gaze de seră vor fi reduse cu maximum 12 procente.

Pentru a atinge ţintele adoptate în 2010, Hendricks urmează să prezinte până în noiembrie anul acesta "Planul de acţiune protecţia mediului 2020". Domeniile în care se impun schimbări rapide sunt emisiile de gaze la nivel european şi reforma energetică. Schimbări benefice se mai pot obţine şi în încălzirea imobilelor, ca şi în circulaţia rutieră.

Experţii în domeniul energiei cred că succesul depinde şi de reducerea treptată a energiei obţinute din resurse fosile, ca şi de semnalizarea clară a progreselor făcute în renunţarea la energia nucleară.