Reforma şcolilor ca strategie de imagine publică

Un lider cunoscut, dar din linia a doua a PD-L, fostul ministru al Mediului, Sulfina Barbu, a acuzat-o joi pe Ecaterina Andronescu, ministru al Educaţiei, că îşi promovează interesele personale prin proiectul de lege pe care îl susţine referitor la reforma şcolară. În plus, Sulfina Barbu, a calificat Codul Educaţiei propus de PSD ca o iniţiativă îndreptată împotriva elevilor şi părinţilor şi a cerut demisia ministrului în funcţie.

Tonul Sulfinei Barbu a fost dramatic şi categoric, cu toate acestea el nu poate fi luat în serios. Dacă PSD ar dori cu adevărat demiterea ministrului Educaţiei, atunci preşedintele PD-L şi în acelaşi timp primul ministru Emil Boc, ar avea la dispoziţie mijloace mai eficiente şi mai puţin zgomotoase. PSD a prins nuanţa si a evitat să răspundă pe acelaşi ton.

Pretext pentru ruperea coaliţiei

A fost mai clar ca niciodată că legile Educaţiei sunt un pretext pentru PD-L şi PSD de a motiva în faţa opiniei publice o eventuală ruptură a coaliţiei. Ceea ce caracterizează acest război inter-guvernamental, este că se poartă la vedere, cu toate armele pe faţă. Adrian Năstase, care îşi mai îngăduie încă o oarecare distanţă relaxată faţă de propriul partid, explica, cu o calculată sinceritate, că atât PSD cât şi PD-L caută nu să rupă coaliţia, ci să-şi determine rivalul să o facă primul. Dacă PSD ar rupe coaliţia la provocările PD-L, atunci ar da impresia, a mai explicat Adrian Năstase, că fuge de dificultăţile guvernării şi s-ar aşeza într-o situaţie nefavorabilă.

Aşadar toată lumea ştie despre ce este vorba, cunoaşte regulile şi scopul jocului, dar partida continuă exact ca o partidă de şah.

Mediile academice critică ambele proiecte de reformă

Între timp au existat însă şi acţiuni notabile, care au trecut pe planul al doilea. Societatea Academică din România, de exemplu, a publicat o analiză comparativă a celor două proiecte, Miclea şi Andronescu şi a făcut o serie de recomandări. SAR a apreciat că, în linii mari, proiectele Miclea sunt superioare Codului PSD, dar că au la rândul lor defecţiuni, aşa încât ar fi de dorit o largă dezbatere publică şi adoptarea legilor pe cale parlamentară.

Rectorul Universităţii din Cluj, Andrei Marga, a fost în schimb foarte categoric cu proiectele Miclea, pe care le-a considerat produsul imposturii intelectuale. În virtutea reformei pe care a iniţiat-o ca ministru al Educaţiei între 1997 şi 2000, Andrei Marga are o mare credibilitate publică, aşa încât tot mai multă lume înclină pentru dezbaterea largă a proiectelor, dacă nu chiar pentru elaborarea altora pe baze cu totul noi. Sindicatele din şcoli, oportuniste şi conservatoare, au prins încotro bate vântul şi s-au pronunţat şi ele împotriva angajării răspunderii.

În orice caz, se vede că dezbaterea propriu-zisă a reformei trece în umbră şi că scena este ocupată de strategiile de imagine ale partidelor rivale. În „partida de şah" dintre PD-L şi PSD, primul are avantajul pieselor albe, în timp ce PSD se bucură de susţinerea galeriei.

Autor: Horaţiu Pepine
Redactor: Vlad Mixich