1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Referendumurile și alegerile

Referendumurile sunt riscante dacă sunt organizate în pripă și cu scopuri diferite decât cele declarate. Din acest motiv, ar fi mult mai bine ca alegerile și consultările populare să se desfășoare separat.

Curtea Constituțională a blocat joi organizarea unor referendumuri locale împreună cu alegerile municipale. La începutul lunii, Guvernul a adoptat o ordonanță prin care modifica legea alegerilor locale cu scopul de a permite organizarea unor consultări populare în comuna Dângeni, județul Botoșani și în municipiul Oradea. Miza acestor referendumuri nu avea nicio legătură cu politica de partid și, prin urmare, părea cu atât mai firesc ca Guvernul să permită aceste consultări laolaltă cu alegerile. În comuna Dângeni e vorba de recunoașterea administrativă a trei sate, Gulioaia, Buneni și Coșteni, iar la Oradea s-a propus modificarea limitei admnistrative. Curtea, sesizată de Avocatul Poporului, a considerat că nu există o motivație serioasă pentru caracterul de urgență cu care a fost modificată legea.

În ciuda aparențelor, problema e mult mai interesantă și miza mult mai mare. De data aceasta asistăm la ceva anodin (retrasarea limitelor administrative într-o comună), dar data viitoare ar putea fi vorba de un subiect dureros. ”Scopul acestui demers este de a stimula democraţia participativă, de a încuraja participarea la vot şi de a reduce evident şi costurile pe o infrastructură deja existentă.”, a explicat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Suciu.

Prin urmare, ori de câte ori ar apărea o problemă controversată în preajma alegerilor, ea ar putea fi supusă unui referendum. Ca să luăm un exemplu, deși poate nu e cel mai bun, în București s-ar fi putut organiza, în 5 iunie , o consultare pe tema ridicării unei geamii de mari dimensiuni. Ne putem ușor imagina că alegerile locale ar fi fost confiscate de subiectul geamiei cu toate exagerările și simplificările inevitabile. Un politician versat și fără scrupule ar putea găsi însă oricând un subiect ”popular” de natură să bulverseze alegerile și, în confuzia generală, să le și câștige, propunând bunăoară ”stârpirea mafiei din piețe” și reintroducera mercurialului sau poate gratuitatea totală a transportului public.

Există un precedent notoriu de referendum care a stimulat participarea la vot, dar care a și deturnat opțiunile: alegerile prezidențiale din 2009 ținute laolaltă cu referendumul pentru desființarea Senatului. Mizând pe furia populară împotriva ”clasei politice” (ghilimelele au rostul să arate că ne delimităm de sensul comun) și pe lipsa de tradiție a democrației clasice parlamentare, Traian Băsescu a reușit să deturneze alegerile de la subiectele principale. Iar ulterior s-a dovedit prea clar că referendumul pentru un parlament unicameral fusese o diversiune menită să abată atenția de la politica dură de austeritate, pe care absolut nimeni nu o discutase în campanie, deși urma să fie pusă în aplicare.

Prin urmare referendumurile sunt extrem riscante dacă sunt organizate în pripă și cu alte scopuri decât cele declarate. Din acest motiv ar fi mult mai bine ca alegerile și consultările populare să se desfășoare separat. Referendumurile sunt necesare, dar numai cu o pregărtire prealabilă serioasă și fără să interfereze cu alegerile. Am mai arătat că jocul de televiziune ”Mari români” avusese parte de o mult mai bună pregătire decât referendumul pentru desființarea Senatului, putând fi luat oricând ca model pentru cum ar fi trebuit pregătită o consultare populară la scară națională.

Nu știm care a fost argumentația integrală a Curții, căci motivarea nu a fost încă publicată. Dar decizia de a interzice cuplarea unui referendum cu alegerile locale este bună. Ar fi bine să se interzică acest lucru și în legătură cu alegerile prezidențiale.