Referendumul prezidenţial tot mai incert

Miercuri, preşedinta Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, a încercat sa reunească birourile celor două camere pentru a stabili procedurile de urmat, în cazul referendumului solicitat de preşedintele Traian Băsescu, dar social democraţii nu au răspuns solicitării. Ca urmare şedinţa nu a mai avut loc.

Vicepreşedintele Senatului, liberalul Teodor Meleşcanu a declarat că după părerea sa şedinţa nici nu a fost convocată regulamentar, de vreme ce avea nevoie de asentimentul ambilor preşedinţi de camere.

Preşedintele Senatului, Mircea Geoană nu a declarat nimic, dar poziţia sa este destul de limpede. Oricum după declanşarea crizei era greu de crezut că preşedintele Senatului va participa la o reuniune pe tema referendumului. Chiar şi fără situaţia de criză Mircea Geoană ar fi căutat să se opună organizării unui referendum, aşa după cum au lăsat să se înţeleagă primele sale declaraţii.

Guvernul continuă pregătirile de referendum

În ciuda acestor obstacole, de altfel previzibile, Guvernul intenţionează să ducă înainte pregătirile de referendum. Pe ordinea de zi a şedinţei de miercuri a Guvernului se găseşte o ordonanţă care stabileşte ca alegerile prezidenţiale să se desfăşoare în aceleaşi secţii de votare ca şi referendumul pentru desfiinţarea Senatului. În toamna lui 2007 cînd au avut loc alegerile pentru Parlamentul European, referendumul referitor la sistemul electoral s-a desfăşurat în secţii diferite, cu alţi membrii ai secţiilor de votare, cu un sistem diferit de centralizare a datelor şi aşa mai departe. Atunci preşedintele Traian Băsescu a acuzat guvernul liberal că sabotează referendumul, ceea ce nu era departe de adevăr, deoarece s-a văzut că prezenţa la urne a fost chiar mai scăzută decît în cazul alegerilor europene.

De data aceasta Guvernul argumentează că are în vedere reducerea cheltuielilor, dar este limpede că doreşte, totodată, să stimuleze prezenţa la vot şi să îmbine cele două subiecte în mintea participanţilor.

Obstacole politice şi constituţionale

Întrebarea este dacă se va ajunge totuşi la organizarea unui referendum. Articolul 90 din Constituţie spune că „Preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional“.

Dar se poate anticipa cu uşurinţă că PSD, PNL şi nu în ultimul rînd UDMR se vor opune cu toată energia organizării unui referendum pe tema desfiinţării Senatului. Partidele politice, chiar dacă în analiza lor politică sînt adesea excesiv de părtinitoare, au dreptate să susţină că reducerea numărului de parlamentari şi desfiinţarea Senatului sînt chestiuni complet diferite, care nu pot fi puse împreună la referendum. De aceea partidele vor utiliza pîrghiile parlamentare pentru a bloca referendumul. Calea cea mai uşoară ar fi să amîne sine die o dezbatere pe tema solicitării preşedintelui, pretînzînd apoi că nu au fost îndeplinite condiţiile constituţionale.

Se vede însă că atît preşedintele Traian Băsescu cît şi opozanţii săi din partidele politice recurg la procedee care nu încurajează deloc o adevărată dezbatere privind reforma statului şi modificarea Constituţiei.

Autor: Horaţiu Pepine, DW-Bucureşti

Redactor: Robert Schwartz