Referendumul din Catalonia

Cetăţenii Cataloniei au decis ieri într-un Referendum asupra unui nou statut de autonomie lărgită, susţinut şi de guvernul socialist de la Madrid, dar aspru criticat de opoziţia conservatoare. Aproape 74 la sută din alegătorii catalani au votat în favoarea textului care întăreşte identitatea acestei regiuni prospere din nord-estul Spaniei şi îi conferă noi competenţe financiare, juridice şi administrative. Participarea la urne a fost însă de doar 49 la sută.

Victoria este zdrobitoare, dar se pune întrebarea la ce duce ea?. Noul statut de autonomie a fost aprobat cu trei pătrimi din voturi. Doar 21 la sută s-au pronunţat împotrivă. Totuşi mai puţin de jumătate din cei chmaţi la vot s-au prezentat la urne. Rezultatul îi obligă pe arhitecţii noii constituţii catalane să dea explicaţii. Luni de zile premierul socialist al Spaniei Zapatero a încercat să-i convingă pe catalani de justeţea versiunii sale privind statutul.

Prin noul statut de autonomie cea mai bogată regiune a ţării şi cea mai dezvoltată din punct de vedere economic va avea posibilitate pe viitor să folosească încasările fiscale mai mult în favoarea regiunii, va putea împărţi mai uşor permisiuni de lucru pentru imigranţi şi va avea drepturi speciale în domeniul justiţiei. Steagul şi imnul catalan sunt considerate pe viitor drept simboluri naţioanle. Limba catalană va fi mai mult promovată. Opoziţia conservatoare vede în toate aceste cedări începutul sfîrşitului unităţii Spaniei şi de aceea s-a pronunţat contra statutului de autonomie. Fără să ţină seama de înfrîngere, şeful partidului popular Mariano Rajoy a ameninţat cu o plîngere constituţională afirmînd că această operaţiune care lichidează unitatea Spaniei trebuie oprită. „Nimeni nu a vrut-o, nimeni nu a cerut-o, nimeni nu ştie unde va duce ea,ne m,ai vorbind de prejudicirea intereselor generale.“

Partidul catalan republican de stăînga (ERC), care aspira de mult timp la independenţa completă a regiunii este un alt mare perdant. Doar fiecare al treilea catalan a votat pentru statutul de autonomie. Slaba particpare la urne, demoscopii o explică prin cei doi ani de dispute partinice privind statutul de autonomie,în cursul cărora şi coaliţia de guvernămînt formată din socialişti, verzi şi republicani de stînga s-a dizolvat. De aceea puţini alegători au mai făcut uz de drepturile lor democratice. Procesul de reforme în care guvernul din Madrid urmăreşte să întărească regiunile autonome şi în acelaş timp raportul cu guvernul central va contribui după părerea lui Zapatero la apropierea dintre politicieni şi cetăţeni. La rîndul lui şeful guvetnului catalan Pasquale Maragall şi-a exprimat entuziasmul afirmînd că regiunea sa se simte mai bine înţeleasă într-o Spanie pluralistă care doreşte să facă progrese şi mai mari.