Reducerea fondurilor UE – un instrument mai eficient

Bruxelles-ul a adoptat o poziţiei fermă faţă de Sofia şi Bucureşti. Dacă România a fost doar atenţionată, Bulgaria s-a văzut confruntată cu prime măsuri punitive. Comunitatea europeană a arătat foarte limpede că este hotărâtă să aplice criteriile de la Copenhaga faţă de noii primiţii şi – pe viitor - faţă de statele care doresc integrarea în UE.

De la primirea României şi Bulgariei în marea familie europeană, la 1 ianuarie 2007, s-au înmulţit vocile celor care susţin că a fost prematură integrarea celor două state răsăritene. Răspunsul la aceste critici îl găsim în raportul comisiei, anume că cele două state erau pregătite pentru aderare, dar că procesul de reforme s-a împotmolit.

Desigur că ar fi putut fi activate clauzele de salvgardare, dar se pare că oficialii de la Bruxelles şi-au dat seama că o astfel de măsură n-ar fi avut rezultatele dorite, ci ar fi putut fi înţeleasă mai degrabă ca gest politic. Mai eficient este un alt instrument: reducerea fondurilor. În cazul Bulgaria s-a recurs la această cale.

Tocmai în ce priveşte administrarea fondurilor europene – ISPA, SAPARD şi PHARE - s-au putut constata mari neregularităţi în Bulgaria. Decizia Comisiei Europene privind reducerea a peste 800 de milioane de euro este un semnal limpede adresat Sofiei. Şi nu numai Sofiei ci şi celorlalţi candidaţi la aderare: Croaţiei, dar şi Turciei, Macedoniei şi celorlalte ţări din Balcani. Mesajul e că banii contribuabililor europeni nu pot ajunge în buzunare nedorite, prin corupţie, nepotism şi criminalitate organizată.

Bruxelles-ul ar fi putu merge şi mai departe. Până în ultima clipă a fost vorba şi de îngheţarea a aprox. 11 miliarde de euro, destinate Bulgariei până în 2013. În final responsabilii europeni au cedat presiunilor politice şi au renunţat la o atare măsură. Ce efect va avea un asemenea gest asupra Bulgariei şi a celorlalte state care doresc integrarea în UE, rămâne de văzut. Cert este că poziţia critică a Bruxelles-ului, consecvenţa de care a dat dovadă prin continuarea presiunilor asupra oficialilor de la Sofia, a făcut să crească încrederea bulgarilor în instituţiile europene.