1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Recursul în anulare în cauze penale va fi eliminat

Reforma în Justiţie a făcut un pas important înainte. Ministerul de resort a trimis Senatului Proiectul de Lege care elimină recursul în anulare în cauze penale. După o lungă perioadă de timp în care recursul în anulare a subordonat Justiţia voinţei politice, România încearcă să revină la un sistem judiciar firesc.

default

Sistemul judiciar românesc alunecase în arbitrariu. În cauze civile victimele naţionalizărilor comuniste s-au văzut a doua oară expropriate prin intervenţia procurorului general, iar în cauze penale procesele cu relevanţă politică au fost întoarse pe dos. Majoritatea proceselor de astăzi de la Curtea Europeană a Drepturilor Omului se datorează acelor recursuri în anulare dictate de procuror la îndemnurile politice cele mai înalte. După ani mulţi, dar mai ales după ce România s-a făcut de ruşine la Strasbourg acolo unde a pierdut proces după proces, autorităţile au acceptat să renunţe la recursul în anulare în cauze civile. Asta s-a petrecut anul trecut, dar ordonanţa prin care se modifică codul de procedură civilă a fost aprobată în Parlament abia de curînd. Iar între timp, recursurile care fuseseră înaintate înainte de modificarea procedurii civile au fost judecate şi li s-a dat, culmea, cîştig de cauză la Curtea Supremă. De fapt mecanismul vechi a continuat să funcţioneze în ciuda unor schimbări de faţadă.

În cauze penale, recursul în anulare s-a păstrat însă în ciuda observaţiilor repetate cuprinse în rapoartele Comisiei Europene. În raportul din 2002, de pildă, se spune că “procuroul, subordonat Guvernului, continuă să facă uz de puterea sa discreţionară de a introduce recursuri în anulare împotriva unor sentinţe judecătoreşti, ceea ce contravine Convenţiei europene a Drepturilor Omului”. Iar în raportul pe anul trecut se remarcă renunţarea la recurs în cauze civile, dar şi faptul că în cauze penale procurorul general continuă să facă uz de puterile sale discreţionare. Numai în prima jumătate a anului 2003 au fost înaintate 156 de astfel de recursuri.

A fost nevoie de criza declanşată de raportul Comisiei de politică externă din Parlamentul european, pentru ca Guvernul să ia aminte la acele observaţii. Raportul redactat de doamna Nicholson recomandă ca recursul în anulare în cauze penale să fie eliminat. Noul ministru al Justiţiei Cristian Diaconescu s-a dovedit mai receptiv şi a anunţat mai multe schimbări importante în sistemul judiciar, printre care şi renunţarea la această cale de atac aflată la îndemîna procurorului.

După schimbarea de regim din 1989, în România separarea puterilor în stat nu s-a petrecut dintr-o dată. Guvernul s-a străduit să păstreze pe mai departe cîteva pîrghii importante prin care a subordonat legislativul şi a subminat autoritatea puterii judecătoreşti. În plus, a dat prefecţilor puteri foate mari în aşa fel încît administraţiile locale să fie controlate îndeaproape. Modelul totalitar şi centralist fusese abandonat, dar el a continuat să inspire tot soiul de practici şi metode nedemocratice. Chiar dacă s-a spus mereu că tranziţia politică s-a încheiat în România de multă vreme, cel puţin în ce priveşte structurile statului, abia acum sub, impulsul negocierilor de aderare, se produc schimbările decisive.

  • Data 07.04.2004
  • Autoare/Autor Horaţiu Pepine
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B39D
  • Data 07.04.2004
  • Autoare/Autor Horaţiu Pepine
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B39D