1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Reconsiderarea lenta a trecutului comunist in Romania

In saptamanalul german "Der Spiegel" a aparut un articol pe marginea obstacolelor de care se lovesc expertii CNSAS in tentativele de elucidare a retelelor securiste de lucratori activi si informatori

default

Săptămânalul "Der Spiegel", care apare la Hamburg, a publicat în ediţia sa de astăzi un articol dedicat României, intitulat "O glumă proastă", semnat de Marion Kraske. Subtitul "Dispută îndârjită asupra reconsiderării istorice a erei Ceauşescu. Securiştii torpilează munca anchetatorilor în cauză", lasă să se întrevadă fondul problemei.

În debut autoarea schiţează un portret al lui Corneliu Vadim Tudor şi al campaniei sale electorale, cu sloganul central "Hrană, căldură, îngrijire medicală, dreptate". Şansele liderului PRM la funcţia supremă în stat nici nu sunt prea modeste, estimează autoarea. La precedentul scrutin, excentricul politician şi-a adjudecat 33,2% din sufragii, rezultat deloc neglijabil. Dar dacă atunci naţionalistul de extermă dreaptă tuna şi fulgera împotriva eurocraţiei bruxelleze sau a minorităţilor etnice, mai ales a evreilor, între timp s-a produs o adevărată schimbare la faţă. PRM militează acum în favoarea aderării la o Europă unită. Vadim Tudor rămâne insa si asa o personalitate controversată, din cauza umbrelor trecutului său.

Recent a izbucnit la CNSAS o dispută deschisă: conducerea organismului l-a iertat pe Tudor oficial de păcate, susţinând că nu poate fi considerat colaborator al Securităţii. Şeful autorităţii, Gheorghe Onişoru a votat în favoarea lui Vadim şi a impus în final rezoluţia cu pricina. În rapoartele lui Tudor adresate Securităţii, el nu poate descifra "oricât ar vrea", note caracteristice unui informator. Aici, susţine Onişoru, este vorba mai mult de o "simplă conversaţie".

Pentru critici ai deciziei CNSAS, ca prestigiosul filosof şi fost ministru de externe Andrei Pleşu, aceasta este o glumă proastă. Documente din era comunistă demonstrează fără putinţă de tăgadă că Tudor şi-a denunţat, între alţii, şi colegii scriitori. Actualul "tribun" nu a făcut niciodată un secret din apropierea sa faţă de regimul Ceauşescu. Fostul bard de curte, cunoscut pentru fidelitatea faţă de "titanul titanilor", clama unsuros pe vremuri fericirile comunismului paleolitic, înzestrat cu o reţea foarte densă de informatori şi partizani ai sistemului. Securitatea era cel mai însemnat pilon de putere al regimului, conchide Marion Kraske.

Dar cazul Tudor nu este singurul lipsit de transparenţă. Dacă Ceauşescu şi soţia sa Elena au fost executaţi după un proces sumar, reconsiderarea istorică a dictaturii şchioapătă de-a binelea. Mulţi români se plâng că în ţară "comuniştilor le-au urmat comunişti la putere". Lista celor ce au servit despoţilor de la Bucureşti şi duc şi în prezent o viaţă comodă în sfera politică sau economică, este lungă.

Tocmai cadrele de ieri sunt cele ce torpilează conştient eforturile de dezvăluire a crimelor vechiului regim. Majoritatea doresc să dea uitării trecutul. În timp ce social-democraţii premierului Adrian Năstase anunţă la Bruxelles voinţa lor de reformă şi negociază aderarea la UE în anul 2007, autorităţile de stat se opun din răsputeri tuturor tentativelor de radiografiere a aparatului ceauşist de represiune.

Bilanţul modest al CNSAS vorbeşte de la sine: abia 1% din actele revelatoare au putut fi studiate. "Nemaipomenit de puţin" se plânge publicistul HR Patapievici, care consideră drept principala problemă faptul că CNSAS nu se află în posesia arhivei Securităţii, păzită cu străşnicie de SRI. Urmaş al temutei poliţii politice comunsite, serviciul refuză să pună la dispozţia cercetătorilor actele cerute. Motivul? Siguranţa naţională!

Până în prezent au fost date publicităţii abia 100 de nume ale unor foşti ofiţeri de securitate şi informatori, din cei estimativ 15.000 de lucrători activi şi sute de mii de turnători. Iar cei identificaţi nu mai au de ce să se teamă. Circa o treime, estima istoricul Stejărel Olaru, de la Institutul de istorie contemporană, erau decedaţi în momentul publicării numelor lor.

Nu există nici o lege care să interzică alegerea foştilor lucrători de Securitate, ceea ce face posibil ca Ristea Priboi de pildă, să poată fi membru al Parlamenutlui, deşi activitatea sa în calitate de colonel de securitate este demult cunoscuta.

Olaru este convins că majoritatea ofiţerilor de Securitate au fost preluaţi de cele nouă servicii secrete din ţară, inlcusiv de SRI. "Din raţiuni de autoapărare", estimează el, "nivelul de păstrare a secretelor este menţinut cât se poate de ridicat. Dacă continuăm în acest ritm, reconsiderarea trecutului nostru va dura 100 de ani", îl citează Marion Kraske pe Stejărel Olaru în încheierea articolului din prestigiosul săptămânal german.

  • Data 22.11.2004
  • Autoare/Autor Nicolae Baicu
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B1ad
  • Data 22.11.2004
  • Autoare/Autor Nicolae Baicu
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B1ad