Reconciliere? Sau bătaie de joc?

Care se mai ocupă şi de împlinirea a şase decenii de la adoptarea Cartei strămutaţilor germani din răsăritul Europei. Şi unele subiecte româneşti figurează în coloanele ziarelor.

Cotidianul austriac Die Presse consemnează bunăoară elogiile adresate de Fondul Monetar Internaţional guvernului României şi reformelor adoptate de Executiv. „Chiar dacă ţara a luat-o în direcţia cea bună, România mai are totuşi un drum lung şi greu în faţă, economia naţională îşi revine greu, pentru acest an se prevede o scădere a PIB cu aproape două procente”, mai aflăm din ziarul austriac care reia estimările FMI: Posibilă este, potrivit fondului şi o temporară amplificare a inflaţiei, din pricina sporirii impozitului pe cifra de afaceri. Cu toate acestea rata scumpirilor ar urma, conform FMI, să se stabilizeze până în 2011 la circa trei procente. La antipodul laudelor FMI pentru măsurile româneşti, Ungaria acuză Fondul Monetar de inexactitate, în contextul suspendării negocierilor dintre Budapesta şi reprezentaţii instituţiei monetare internaţionale.

La rândul său, săptămânalul german Die Zeit semnalează în rubrica sa de călătorii şansa pe care o au turiştii, mai nou, „de a înnopta într-un cămin de bătrâni din Sibiu şi de a lua parte la viaţa saşilor din oraş” În răstimp, organizaţia din Germania a conaţionalilor lor nu e la adăpost de critici.

Din comentariile politice ale cotidianelor de stânga se desprind condamnări virulente ale Cartei strămutaţilor germani din estul continentului, dintre care unii au plecat de bunăvoie, alţii, în special din Cehia şi Polonia fiind însă alungaţi după venirea la putere a comuniştilor.

Ar fi vorba, potrivit unor ziare precum taz ori Frankfurter Rundschau de un document al revanşismului şi al falsului istoric, iar unii dintre strămutaţi ar promova teze revanşarde şi vindicative cu privire la cauzele ultimului război mondial şi ale deportărilor cu care s-a soldat. La dreapta spectrului politic, ziarul Frankfurter Allgemeine zeitung obiectează. Cotidianul din Frankfurt evocă pe larg ceea ce fostul ministru german de interne Maihofer considera a fi un veritabil miracol german, în speţă integrarea germanilor din răsărit în noua lor patrie occidentală. La cinci ani după război, scrie ziarul, referindu-se la ziua adoptării Cartei, germanii alungaţi din răsărit „nu se gândeau la răzbunare, ci şi la repatriere… Acest drept alocat de pildă de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite palestinienilor nu s-a putut impune, pentru germani, în special din pricina războiului rece”, mai aflăm din ziarul din Frankfurt.

Spaţii ample se mai alocă şi altor dileme. Ar fi construcţia unei moschei în proximitatea turnurilor gemene din New York distruse de atentatele teroriste islamiste de acum nouă ani, un semn al reconcilierii? Sau, dimpotrivă, al batjocurii la care sunt supuse post-mortem, miile de victime ale extremiştilor care au comis atentatele de la 11 septembrie 2001? Frankfurter Rundschau ca şi alte ziare de stânga înclină balanţa în favoarea proiectului de construcţie al unui centru islamic la Ground Zero, în timp ce numeroşi observatori conservatori, în special de peste ocean, se arată de-a dreptul îngroziţi. În fine, Die Zeit se întreabă de câtă susţinere se mai bucură oare liderul iranian Ahmadinedjad. Die Welt de la Berlin nu consideră defel surprinzătoare săvârşirea unui atentat împotriva sângerosului tiran de la Teheran, date fiind „frustrarea, lipsa perspectivelor şi oprimarea” pe care le-au generat „arbitrariul şi violenţa” exercitate de regimul iranian. Indiferent dacă în direcţia lui Ahmadinedjad s-a aruncat o grenadă sau nu, „explozia de la Hamadan”, scrie ziarul, „e un avertisment adresat unui regim care şi-a pierdut de mult legitimitatea”.

Autor: Petre M. Iancu

Redactor: Medana Weident