1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Rebecca Harms: la locul prăbuşirii se şterg urmele

Co-preşedinta ecologiştilor din Parlamentul European, Rebecca Harms, e de părere că separatiştii pro-ruşi sunt responsabili pentru doborârea avionului de pasageri care s-a prăbuşit în estul Ucrainei

Rebecca Harms

Rebecca Harms

DW: Aţi vizitat Ucraina imediat după catastrofa aviatică din est. Ştiţi în urma călătoriei cine este vinovat pentru această tragedie?

Rebecca Harms: În estul Ucrianei au tot fost doborâte în ultimul timp avioane militare ucrainene. Până acum, avioanele au fost mereu doborâte de separatişti pro-ruşi, dotaţi cu arme speciale ruseşti. De aceea, potrivit aparenţelor, cei care spun că tot separatiştii au doborât şi avionul malaezian, au dreptate. Şi blocarea accesului în zona prăbuşirii, faptul că rebelii nu permit rudelor victimelor şi experţilor internaţionali să se apropie de acel perimetru, pare a fi un indiciu că se vrea o ştergere a urmelor.

Unde aţi fost în Ucraina? Ce v-a impresionat acolo în mod special?

Călătoria mea în estul Ucrainei fusese planificată înaintea catastrofei aviatice. Voiam să înţeleg mai bine ce gândesc oamenii de acolo despre democraţie şi despre noul guvern de la Kiev. Acum, toate acestea sunt puse în umbră de imaginile războiului din estul Ucrainei. Am văzut că întreg estul ţării se află în mare tensiune. Şi oraşul Harkov. Chiar dacă viaţa pare normală acolo, prieteni vechi mi-au spus că există tensiuni între pro-ruşi şi simpatizanţii noului guvern de la Kiev. Frica este mare. Harkov se află aproape de frontiera cu Rusia în plin teatru de război. Noaptea locuitorii aud zăngănitul şenilelor când se operează mişcări de trupe.

Există numeroşi oameni care spun că nu vor să respecte ce decide Rusia în privinţa Ucrainei. Sunt gata să lupte pentru ţara lor. Concomitent, se tot repetă că nimeni nu vrea acest război, în care sunt băgaţi cu forţa de separatişti pro-ruşi sprijiniţi de Moscova. Se spune că Ucrainei i s-a întins o cursă. De aceea oamenii aşteaptă ca occidentul să-i spună clar preşedintelui Putin că nu acceptă încă un conflict îngheţat.

Ce spun locuitorii din Slaviansk, bastionul, până de curând, al separatiştilor?

Nu mi-am putut face o impresie de ansamblu în urma câtorva convorbiri pe care le-am avut. Dar trecători cu care am stat de vorbă pe stradă mi-au spus că se roagă să nu se mai repete niciodată scenele de groază la care au fost martori. Am vorbit de asemenea cu un om de afaceri care mi-a spus că donează armatei tot ce câştigă pentru a-şi echipa mai bine soldaţii. Am văzut că mulţi oameni din Slaviansk vor să-i sprijine pe militarii ucraineni. În acelaşi timp, ei critică guvernul de la Kiev. Ataşamentul faţă de Ucraina nu este sinonim cu un sprijin necondiţionat pentru toate deciziile luate la Kiev de Poroşenko şi Iaţeniuk.

În Ucraina se vorbeşte mult despre schimbare. Aţi simţit că are loc aşa ceva?

Soldaţii unui batalion de voluntari din Artiomovsk mi-au spus că locuitorii i-au primit cu multă căldură, că oamenii le oferă alimente iar şoferii de taxi îi transportă gratis prin oraş. Cred că încetarea legii junglei şi anarhiei ce domneau acolo poate indica o apropiere de guvernul ucrainean. Dar ce mă îngrijorează cel mai tare este că nu ştim cum să ieşim din capcană, cum să punem capăt confruntărilor militare importate din exterior. În acest scop, Ucraina are nevoie de un sprijin consecvent din partea UE.

Va institui UE noi sancţiuni?

Poate că pare cinic, dar şefii de stat şi de guvern europeni au ocazia să vadă acum ceva ce ucrainenii au aflat deja de luni de zile pe propria lor piele. Din Brazilia, Merkel şi Putin i-au cerut lui Poroşenko să iniţieze negocieri cu separatiştii. Acum însă, şefii de stat şi de guvern europeni constată că este vorba de nişte miliţieni fără lege şi imorali, cu care nu se poate sta de vorbă. În aceste împrejurări mi se par de mare importanţă următoarele două chestiuni: nu trebuie acceptat un automatism care să ducă spre un război de proporţii, iar graniţa ruso-ucraineană trebuie închisă. Dacă Rusia va fi dispusă să accepte asta numai în urma unor sancţiuni, atunci eu sunt pentru sancţiuni.

Rebecca Harms, 57 de ani, este din 2010 lidera grupului parlamentar ecologist din Parlamentul European. În calitate de adversară a energiei nucleare, ea a vizitat în 1986, încă în timpul URSS, locul catastrofei de la Cernobâl. De atunci întreţine legături cu oameni din Ucraina.