1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Reanimarea comerţului transatlantic

Antje Passenheim/ Medana Weident25 martie 2014

Parteneriatul transatlantic a profitat cert de pe urma crizei din Crimeea. Rareori Washingtonul şi UE au vorbit aşa clar, cu acelaşi glas, cum s-a întâmplat pe marginea conflictului ucrainean.

https://p.dw.com/p/1BV6G
Imagine: Getty Images

În umbra dezbaterilor pe tema Ucrainei, acordul transatlantic de liber schimb TTIP (Transatlantic Trade and Investment Partnership) rămâne la Bruxelles un subiect de importanţă majoră. Comerţul transatlantic e mai important ca oricând, subliniază congressman-ul republican Charles Dent. El propune să se profite de acest moment pentru a accelera considerabil negocierile. E important, a mai arătat el, ca, mai ales în aceste vremuri critice, să se consolideze alianţa economică dintre Washington şi Bruxelles.

Deja din vara anului trecut, SUA şi UE negociază asupra renunţării la taxe vamale şi alte înlesniri comerciale. Ceea ce se urmăreşte este crearea unui spaţiu de liber schimb cu peste 800 de milioane de consumatori şi jumătate din puterea economică globală. Cu alte cuvinte, crearea celei mai mari zone de liber schimb din lume. Experţii estimează că acordul va genera creşterea Produsului Intern Brut al UE cu o jumătate de procent anual.

Temerile Europei

Înaintea semnării acordului transatlantic ar mai trebui eliminate unele piedici deloc neînsemnate. Vocile critice reproşează responsabililor politici că negocierile nu sunt destul de transparente. Şi din partea ecologiştilor şi a autorităţii pentru protecţia consumatorilor se fac auzite voci critice. Cu toţii se tem că SUA nu vor respecta standardele europene, că astfel vor pătrunde pe piaţa europeană, de exemplu, carne de la animale tratate cu hormoni, alimente modificate gentic sau pui dezinfectaţi cu clor din SUA. Şi asupra securităţii datelor există viziuni diferite între părţile semnatare ale acordului.

Flash-Galerie Themen der Grünen Gentechnik
Imagine: picture-alliance/chromorange

Americanii speră să aibă acces liber pe piaţa europeană cu produsele lor agrare. Partenerii europeni vor însă să-şi apere specialităţile regionale. Francezi şi italienii, de exemplu, se tem că pe piaţa UE vor pătrunde copii ieftine ale unor produse de calitate, mărci înregistrate, de altfel, cum sunt brânza de Parma sau salamul de Bologna. Produsele americane n-ar avea, ca atare, voie să poarte aceeaşi denumire.

Ceea ce-şi doresc foarte mult SUA e să exporte gaz metan şi petrol pe piaţa europeană. Americanii vor să-i ajute astfel pe europeni, a arătat republicanul Charles Dent, să scape de dependenţa de gazul rusesc.

SUA intenţionează ca deja în şase ani să ia locul Orientului Mijlociu de principal exportator de energie. Prin tehnologia de tip "fracking", americanii speră să producă mai multă energie decât au nevoie. Surplusul ar putea fi exportat. Potrivit legislaţiei în vigoare, însă, SUA nu pot exporta petrol şi gaz metan decât în ţările cu care au încheiat acorduri de liber schimb. Mai ales republicanii fac presiuni asupra repeşdintelui Obama să aprobe terminalele de export necesare.

TTIP ar rezolva şi această problemă. Acordul nu este doar unul strict economic, apreciază Alexander Priviteira, directorul programului economic de la catedra "American Institute for Contemporary German Studies" al Universităţii Johns Hopkins din Washington. El subliniază aspectul strategic şi politic al documentului.

Şi scandalul interceptării convorbirilor de către serviciile secrete americane a frânat până acum negocierile. Experţii americani sunt de părere că afacerea NSA va mai rămâne, ce-i drept, o temă de discuţie la Bruxelles, dar că, după intervenţia preşedintelui Putin în Crimeea, nu mai reprezintă un motiv real de "divorţ". Prea mult se află în joc.