Reacţii politicoase la pledoaria lui Gabriel

În opinia ministrului german al afacerilor externe, Sigmar Gabriel, "dominația mondială a Statelor Unite aparține treptat istoriei', odată cu ascensiunea Asiei, în special a Chinei. În context, "Europa ar trebui, din aceste considerente, să devină o putere capabilă să-și pună amprenta și să-și definească interesele".

Este posibil ca Gabriel să fi așteptat o bătaie prietenoasă pe umăr, însă aplauzele nu s-au făcut auzite la Bruxelles. Nu pentru că amicii săi europeni consideră în regulă relaţia cu partenerul transatlantic. Dimpotrivă, nu puţini miniștri de externe ai UE vorbesc despre o lungă listă de probleme cu Statele Unite conduse de Donald Trump: Yemen, Siria, Israel, Iran, etc.

Şefa diplomaţiei europene, Federica Mogherini, reamintește de asemenea că acordul nuclear cu Iranul ar trebui să fie menținut și "implementat pe deplin". Ea îl avertizează, de asemenea, pe Secretarul de Stat al SUA, Rex Tillerson, în legătură cu o recunoaștere unilaterală a Ierusalimului drept capitală a Israelului. UE nu renunță la soluţia celor două state, a transmis Mogherini.

O reorientare deloc nouă

Pledoaria lui Gabriel pentru mai multă independenţă europeană la sediul NATO, a declanşat la Bruxelles cel mult un interes politicos. Omologii săi europeni pot înțelege demersul lui Gabriel, a cărui "reorientare" are la bază o sumedenie de motive oferite de președintele Trump. Dar de ce ministrul german o anunță aici și acum pare neclar pentru mulți. Pe scurt, această reorientare a lui Gabriel nu este nimic nou, cel puțin nu la Bruxelles.

Ministrul luxemburghez de externe, Jean Asselborn, un bun cunoscător al materiei, a declarat succint: „Europa beneficiază deja de ceva. Se numeşte uniunea de apărare a Uniunii Europene". Chiar dacă cerneala care consfinţeşte această uniune este încă umedă, independența europeană cerută de Gabriel nu a apărut peste noapte. Presată de Trump și Brexit, Europa se grăbește să-și asume mai multă responsabilitate, extinzându-şi rolul de conducere.

NATO a salutat clar aceste intenţii, care "nu înseamnă o concurenţă pentru Alianţa Nord-Atlantică", spune secretarul general al acesteia, Jens Stoltenberg. Dimpotrivă, într-un mediul aflat în permanentă schimbare, NATO caută să colaboreze şi mai strâns cu Uniunea Europeană. Concret, este vorba despre un plan în 32 de puncte. Printre altele, el are în vedere o cooperare mai strânsă în domeniul transferului de trupe și echipamente, precum și mai multe schimburi de informații în domeniul combaterii terorismului.