1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Reacţii la summitul climatic de la Copenhaga

Liderii occidentali resping criticile ţărilor în curs de dezvoltare în privinţa rezultatelor summitului climatic din capitala Danemarcei.

default

Liderii marilor puteri, singurii mulţumiţi de rezultatul de la Copenhaga

Pentru preşedintele american, Barack Obama, acordul climatic trasat la Copenhaga este o mare realizare, chiar dacă statele participante nu au reuşit să convină asupra unor norme obligatorii de reducere a gazelor cu efect de seră.

Rezultatele reuniunii pun bazele negocierilor internaţionale care vor continua în următorii ani. Obama a precizat că aşteaptă ca legislativul american să adopte prevederi obligatorii de reducere a emisiilor poluante şi a insistat că trebuie făcut mai mult pentru ţinerea sub control a încălzirii globale:

"Pentru prima oară în istorie toate marile economii ale lumii s-au reunit şi au decis să-şi asume responabilitatea şi să combată modificările climatice. După negocieri foarte dificile, acest acord pune bazele pentru acţiunea internaţională în următorii ani. Acest progres a fost greu de obţinut şi ştim în acelaşi timp că nu este suficient. Mergem înainte, trebuie să profităm de momentul Copenhaga pentru a ne asigura că eforturile internaţionale de a reduce substanţial emisiile de dioxid de carbon vor continua în perioada următoare."

O poziţie similară a adoptat şi Germania. Cancelarul german, Angela Merkel, a respins criticile dure la adresa rezultatului summitului climatic de la Copenhaga.

Reuniunea din capitala daneză a fost un prim pas către o nouă ordine mondială în materie de protecţia mediului, a afirmat şefa executivului de la Berlin pentru cotidianul "Bild am Sonntag".

Pe baza rezultatelor obţinute la Copenhaga trebuie construit mai departe, iar Germania va face acest lucru la conferinţa climatică ministerială care va avea loc la Bonn la jumătatea anului viitor, a mai spus cancelarul federal.

Opoziţia germană nu este de aceeaşi părere, dar nu reproşează situaţia de la Copenhaga actualului guvern german. Fostul ministru al

Mediului şi actual şef al social-democraţilor, Sigmar Gabriel, a cerut executivului german şi Uniunii Europene să îşi ţină promisiunile de a reduce emisiile de dioxid de carbon cu 30% până în 2020. Doar astfel poate fi recâştigată încrederea pierdută în liderii europeni şi se poate reîncerca negocierea unui acord climatic mondial obligatoriu pentru toţi, crede preşedintele SPD.

Südpazifik Der lebensfeindlichste Platz im ganzen Ozean

Ţările din Pacificul de Sud, cele mai nemulţumite de dezbaterile de la Copenhaga

"Cred că executivul german a făcut tot ce putea pentru succesul sumitului climatic. Eşecul nu i se poate reproşa lui, ci Statelor Unite şi Chinei, care au avut prea puţin de oferit la reuniunea de la Copenhaga. În spatele acestor ţări s-au ascuns multe altele, cu aceleaşi interese. De fapt, la Copenhaga nu s-a negociat protecţia climei, ci propriile interese economice ale unor state."

Consensul minim obţinut la Copenhaga a fost apărat şi de premierul australian, Kevin Rudd:

"Mulţi spun că nu este de ajuns. Ca şefi de stat, sarcina noastră este însă să obţinem cel mai bun rezultat posibil. Aceasta înseamnă în acest caz o înţelegere semnificativă. Orice altceva ar fi însemnat un eşec. Avem însă multe de făcut în continuare."

Pe de altă parte, micile state insulare din Pacificul de Sud s-au declarat extrem de dezamăgite de rezultatul negocierilor de la Copenhaga. Delegatul statului Tuvalu, Ian Fry, a calificat compromisul drept extrem de nesatisfăcător:

"Domnule preşedinte, viitorul nostru nu este de vânzare. Mă tem că trebuie să vă spun că nu putem accepta acest document."

Autor: Ovidiu Suciu/dpa
Redactor: Rodica Binder