1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Reacţii americane la dezvăluirea interceptărilor NSA

Ascultarea telefonului Angelei Merkel a generat tensiuni în relaţiile transatlantice iar Casa Albă nu ştie cum să se justifice. Totuşi, experţi de dincolo de Atlantic se întreabă: "Pentru ce atâta agitaţie?"

Chiar dacă unor americani le-a făcut probabil plăcere să-i asculte convorbirile telefonice, păţania Angelei Merkel cu serviciile secrete americane nu constituie principala temă de discuţii la Washington. Totuşi, unele televiziuni s-au referit la incident, între care CNN. Acesta a citat următoarea afirmaţie a şefei executivului german, făcută cu nedisimulată dezamăgire: "Spionaj între prieteni - aşa ceva este inacceptabil." Totuşi, după ce a devenit cunoscută ascultarea telefonului mobil al Angelei Merkel, preşedintele SUA, Barak Obama, s-a trezit în mare dificultate. Potrivit purtătorului său de cuvânt, Jay Carney, Obama i-a dat miercuri asigurări telefonice lui Merkel, că "SUA nu supraveghează şi nu vor supraveghea telecomunicaţiile cancelarului german".

Unii cunoscători ai scenei politice de la Washington sunt însă încredinţaţi că lucrurile nu stau chiar aşa. Cu toate acestea, ei rămân relaxaţi. Mult zgomot pentru nimic, afirmă de exemplu Pete Hoekstra, care a ocupat până în 2007 funcţia de preşedinte al Comisiei pentru servicii secrete a Camerei Reprezentanţilor. La întrebarea DW, dacă este posibilă supravegherea convorbirilor telefonice ale Angelei Merkel, el a răspuns: "Cred că aşa ceva este posibil". Fostul congressmen republican a explicat însă că "în lumea serviciilor secrete este încetăţenită teza că suntem cu toţii buni prieteni - francezi, germani, israelieni, americani. Suntem cu toţii aliaţi. Dar, în acelaşi timp se întâmplă multe. De aceea, pot exista vremuri în care ne spionăm. Şi fiecare înţelege prea bine aceste lucruri."

Hoekstra nu poate înţelege totodată de ce informaţiile dezvăluite de Edward Snowden fac atâta vâlvă. "Aceasta este o mentalitate naivă", subliniază el, "fiindcă guvernul german ar trebui să ştie prea bine că este spionat de prieteni, după cum şi ceilalţi ştiu acelaşi lucru". Fostul legiuitor a mai spus că ştie că unii aliaţi spionează în SUA, inclusiv aliaţi europeni. "Aceasta este o lege nescrisă, noi ştim că aşa se desfăşoară lucrurile, şi de aceea agitaţia de la Berlin pare una artificială. Cred că serviciul secret german şi deputaţii care au zilnic a face cu el, nu sunt surprinşi. Cred că surprinşi pot fi doar de faptul că serviciul secret german nu a luat măsuri pentru a pune capăt interceptării convorbirilor telefonice", a spus Hoekstra.

"Preşedintele stabileşte regulile"

În continuare nu există dovezi că au fost ascultate convorbirile telefonice ale Angelei Merkel. Dar dacă au fost ascultate, asta se putea doar cu acceptul preşedintelui Obama. "Preşedintele stabileşte regulile activităţii serviciilor secrete. NSA şi alte organizaţii americane nu pot şi nu au voie să acţioneze în afara graniţelor pe care le trasează preşedintele", a mai declarat Hoekstra.

Să se prefacă acum preşedintele că nu ştie de nimic, pentru a evita pagube la nivel politic? Probabil că nu, apreciază Raymond Tanter, expert în materie de servicii secrete şi fost colaborator al Consiliului Naţional de Securitate de la Casa Albă în timpul preşedinţiei lui Ronald Reagan. El a declarat că ştie cu exactitate că "acţiuni de ascultare în propria ţară sunt controlate strict de tribunale, Congres şi Casa Albă. Dar când e vorba de ascultări în străinătate, Casa Albă controlează mai puţin". Deci este foarte posibil ca mobilul Angelei Merkel să fi fost ascultat, fiindcă NSA este în stare să realizeze aşa ceva, a mai spus Tanter, care este în prezent profesor la Universitatea Michigan. Tot el a explicat că NSA poate fi asemuit cu un uriaş aspirator, care aspiră tot ce există, pentru a se putea cerceta la nevoie conţinutul sacului cu praf şi a se găsi piesa lipsă dintr-un puzzle.

"Cred că preşedintele Obama trebuie să fi ştiut de ele, dacă au existat astfel de acţiuni în trecut", a mai precizat Tanter pentru DW. "Noi nu ştim de când se desfăşoară astfel de acţiuni, şi mă îndoiesc că ele au continuat în timpul administraţiei Obama", a adăugat el, insistând asupra bunei colaborări dintre serviciile secrete germane şi americane. "Cred că serviciul german de spionaj BND ştia mai multe despre acţiunile serviciilor secrete americane, decât o ştiu politicienii din ambele state", a conchis Raymond Tanter.

Mike Haltzel, expert în cadrul Centrului pentru Relaţii Transatlantice al Universităţii John Hopkins din Washington, este de părere că actualul scandal nu trebuie să afecteze de durată relaţiile americano-europene. Haltzel găseşte exagerată cererea preşedintelui Parlamentului European, Martin Schulz, de suspendare a negocierilor de creare a unei zone de liber schimb între SUA şi Europa, o cerere sprijinită şi de liderul social-democraţilor germani, Sigmar Gabriel.

"Această reacţie este ipocrită. Mai mult decât atât, este auto-distructivă, fiindcă Germania şi UE vor avea cel puţin la fel de mult de suferit ca şi SUA. De aceea nu are sens", a spus Haltzel, care a fost expert de rang înalt în cadrul Comitetului pentru Relaţii Externe al Senatului SUA. El a concluzionat: de zona de liber schimb depind zeci de mii de locuri de muncă de ambele părţi ale Atlanticului şi de aceea, în cazul în care ascultarea telefonului doamnei Merkel se va dovedi reală, "SUA datorează guvernului german explicaţii şi asigurarea că aşa ceva nu se va repeta pe viitor."