Reacţiile liderilor politici moldoveni la raportul misiunii de monitorizare

Liderul comunist, Vladimir Voronin, al cărui grup parlamentar va avea 56 de mandate de deputat în viitorul Legislativ, a declarat că rezultatele alegerilor de duminică evidenţiază opţiunea pro-europeană a poporului Republicii Moldova. El a adăugat că formaţiunea sa politică dispune de numărul necesar de voturi pentru formarea noului Guvern. Voronin a menţionat că pentru alegerea şefului statului comuniştii nu vor negocia cu liderii celorlalte două grupuri parlamentare, ci doar cu unii dintre deputaţii necomunişti intraţi în Parlament.

În timp ce Voronin a spus că va face tot posibilul pentru evitarea alegerilor parlamentare anticipate, cei doi lideri ai opoziţiei Iurie Roşca şi Serafim Urechean au anunţat că pledează pentru repetarea procesului de votare. În opinia lor, opoziţia s-ar fi bucurat de rezultate mult mai bune dacă instituţiile publice ale audiovizualului le-ar fi asigurat tuturor concurenţilor electorali condiţii egale şi dacă poliţia şi securitatea nu ar fi fost implicate în campania de anihilare a oponenţilor politici ai guvernării.

Întrebat dacă ideea organizării acţiunilor de protest împotriva abuzurilor comise de guvernarea comunistă în campania electorală mai rămâne valabilă după concluziile misiunilor străine de monitorizare a alegerilor, liderul creştin-democraţilor, Iurie Roşca a răspuns:

"Pentru moment am renunţat la ideea organizării unor proteste, deoarece, din informaţiile de care dispunem, se pregăteau anumite infiltrări în mulţime, a unor provocatori din Transnistria şi a unor aşa-zişi observatori internaţionali dinspre răsărit care să organizeze destabilizări, să provoace confruntări violente, etc. Şi în calitatea noastră de organizatori, nu ne putem asuma aceste riscuri din care să iasă învingător pacificatorul din Federaţia Rusă ”.

Referindu-se la aprecierile, în general, pozitive referitoare la alegerile de duminică date de misiunile internaţionale de monitorizare a alegerilor, Roşca s-a arătat nemulţumit de faptul că organismele internaţionale tratează cu indiferenţă soarta democraţiei din Republica Moldova.

“Din nefericire pentru Republica Moldova, OSCE a acceptat ca alegerile, “în principiu (trebuie să vedem ce înseamnă “în principiu”) au fost corecte – adică nu s-a tras din arme de foc, nimeni dintre noi încă n-a murit, nu au ars urnele în flăcări, etc. Toate încercările noastre de a convinge partenerii noştri occidentali să fie ceva mai insistenţi şi mai concreţi în obiecţiile lor, din păcate, nu s-au încununat de succes. Toate aceste generalităţi nu au avut darul măcar să schimbe statutul Companiei "Teleradio-Moldova""

Şi unii reprezentanţi ai misiunii parlamentare de observatori OSCE la alegerile din Republica Moldova şi ai Organizaţiei pentru Drepturile Omului din România au declarat că au mari rezerve faţă de modul cum a decurs campania electorală. Iată ce a declarat pentru Radio Deutsche Welle, preşedintele Organizaţiei pentru Drepturile Omului Florentin Scaleţchi:

"Au fost nişte alegeri cu mari sincope, pentru faptul că pe de o parte electorul nu cunoaşte ce înseamnă exerciţiu democratic... În altă ordine de idei, în foarte multe secţii, inclusiv preşedinţii nu ştiu cu ce se mănâncă alegerile. Au existat inadmisibil de multe liste suplimentare. Deci, din punctul nostru de vedere n-au fost nişte alegeri corecte.

Consideraţi că încălcările pe care le-aţi depistat pot sau nu pot influenţa rezultatul votului?

”Cu siguranţă da. În condiţiile în care oricine poate să voteze de două ori – o dată cu paşaportul pe o listă suplimentară, acolo unde i se pune o ştampilă, unde nu se trece data – scrie doar “votat”. Nimeni nu poate să controleze dacă s-a votat acum sau nu ştiu când, iar mai apoi se duce cu buletinul şi votează conform listei în care este inclus”.

La rândul său, reprezentantul misiunii parlamentare de observatori OSCE, deputatul român, George Scutaru, ne-a spus că populaţia din Republica Moldova este dominată de neîncredere şi dezamăgire în clasa politică.

“Aşi remarca în primul rând o lipsă a unei culturi democratice. Deci lumea nu e obişnuită cu un proces de vot real. Cred că mentalitatea paternalistă îşi spune cuvântul. Lumea se duce la vot, dar cu un grad mare de formalism. Am văzut ca reacţie: “D-le votăm, dar oricum va ieşi cine trebuie!”. Deci, ei nu sunt conştienţi că în mod real, o dată la 4 ani, un cetăţean are aceeaşi putere ca cea a şefului statului – e vorba de puterea votului. Iar în al doilea rând, cred că se observă multă dezamăgire faţă de clasa politică”.