1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Reacţii cu privire la pericolul unei explozii de proporţii la arsenalele ruseşti de la Cobasna

Vitalie Călugăreanu12 iulie 2005

Şeful securităţii transnistrene Vadim-Şevţov Antiufeev a ameninţat ieri că "în cazul în care operaţiunea de menţinere a păcii cu participarea Rusiei va fi lichidată, Transnistria va fi nevoită să-şi amplaseze forţele militare de-a lungul frontierei cu Moldova. În acest caz, declanşarea unui conflict armat de proporţii va deveni o chestiune de timp.

https://p.dw.com/p/B1V5
Preşedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin
Preşedintele Republicii Moldova, Vladimir VoroninImagine: AP

Această reacţie dură a administraţiei separatiste de la Tiraspol survine la numai trei zile după şedinţa Consiliului Suprem de Securitate prezidată de preşedintele moldovean Vladimir Voronin în cadrul căreia au fost prezentate informaţii şocante privind pericolul unei explozii de proporţii la arsenalele ruseşti de la Cobasna. La şedinţa de săptămâna trecută a Consiliului Suprem de Securitate al Republicii Moldova au fost invitaţi toţi ambasadorii ţărilor membre ale UE acreditaţi la Chişinău, reprezentanţii Misiunii OSCE şi ai administraţiei prezidenţiale de la Kiev, membrii Cabinetului de Miniştri şi, pentru prima dată, ziariştii. Experţii militari moldoveni consideră ca arsenalele ruseşti de la Cobasna pot detona oricând, deoarece uzura armamentului a atins cote maxime, din cauza păstrării lui necorespunzătoare. Puterea de distrugere şi penetraţie a muniţiilor de la Cobasna este atât de mare, încât o eventuală explozie ar afecta, potrivit lor, un teritoriu de la 500 până la 3 mii de kilometri pătraţi, provocând imense pagube umane, sociale şi ecologice. Prin urmare, detonarea celor peste 20.000 de proiectile, bombe şi rachete ale armatei ruse, păstrate astăzi sub cerul liber pe o suprafaţă de aproximativ o sută de hectare, ar afecta nu doar Republica Moldova, ci şi România şi Ucraina. Potrivit experţilor militari, în prezent în depozitele armatei ruse din Transnistria se află peste 10.000 tone de explozibil, a cărui putere de deflagraţie ar putea fi comparată cu cea a bombei lansată asupra Hiroshimei. În plus, o eventuală explozie ar arunca în aer gazoductul care trece nu departe de localitatea menţionată. O mare parte din aceste muniţii au fost fabricate încă dinaintea celui de-al doilea război mondial şi sunt netransportabile.

Ţinând cont de aceste informaţii, Preşedinţia de la Chişinău consideră că lichidarea arsenalelor din Transnistria nu poate fi sincronizată, după cum insistă Moscova, cu soluţionarea politică a conflictului, deoarece o asemenea tergiversare este extrem de periculoasă. În legătură cu aceasta, preşedintele Voronin a declarat: „Mie nu mi-i ruşine să recunosc că avem nevoie de ajutorul şi atenţia comunităţii mondiale pentru a evita această catastrofă umană”. Prezent la şedinţă, Dmitri Tkaci, ambasador cu misiuni speciale al Ministerului ucrainean de Externe, a propus ca raportul prezentat să fie distribuit în timpul următoarei şedinţe plenare ale OSCE, pentru ca dezbaterea să capete caracter internaţional.

Vădit deranjate de eforturile Chişinăului de a determina comunitatea internaţională să întreprindă acţiuni imediate pentru evacuarea şi casarea armamentului rusesc din Transnistria, autorităţile separatiste pro-ruse de la Tiraspol au ameninţat că ar putea recurge la acţiuni militare împotriva Republicii Moldova. Pretinsul ministru transnistrean al securităţii, Vadim Antiufeev, a declarat ieri că autorităţile separatiste de la Tiraspol au solicitat Federaţiei Ruse să majoreze contingentul său de menţinere a păcii de la 500 până la 2.400 de militari şi să amplaseze o escadrilă de elicoptere pe aeroportul de la Tiraspol. El a spus că „în ultimul timp, conducerea Republicii Moldova tot mai mult înclină spre rezolvarea problemei transnistrene prin forţă”. În acest sens, agenţia tiraspoleană de presă Olvia-Press scrie că Chişinăul intenţionează să iasa definitiv din operaţiunea de menţinere a păcii, denunţând Acordul de încetare a focului din 1992. La o conferinţă de presă susţinută la Tiraspol, Antiufeev a declarat că „în cadrul consultărilor reprezentanţilor conducerii SUA şi a României privind problema transnistreană a fost luată o decizie confidenţială de a susţine aspiraţia României de lichidare a operaţiunii de menţinere a păcii în Transnistria şi de a-i acorda sprijinul necesar în acest sens”.

Şeful securităţii transnistrene a mai spus că autorităţile de la Chişinău ar fi elaborat un plan de lichidare pe etape a operatiunii de menţinere a păcii în Transnistria, „acţiunile de lichidare a operaţiunii de pacificare urmând a fi sincronizate cu evacuarea pacificatorilor ruşi din Osetia de Sud şi Abhazia. Dacă se va întâmpla acest lucru, Antiufeev a ameninţat că "Transnistria va fi nevoită să-şi amplaseze forţele militare de-a lungul frontierei cu Moldova, iar declanşarea unui conflict armat de proporţii va deveni o chestiune de timp".