1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Reîntoarcerea acasă

Papa Bendict al XVI-lea şi-a vizitat meleagurile natale. După mesa în aer liber oficiată, la Muenchen, în prezenţa unui sfert de milion de credincioşi, Suveranul Pontif s-a îndreptat luni spre principalul lăcaş de pelerinaj din Germania – tîrgul bavarez Altoetting, unde, potrivit unei tradiţii medievale, au fost resuscitaţi miraculos 2 copii, pentru ca ulterior, Papa să se deplaseze la Marktl am Inn, locul său natal. Massmedia internaţională i-a acordat lui Benedict al XVI-lea o atenţie cu atît mai susţinută cu cît această a doua sa vizită în Germania a coincis cu manifestările de comemorare a 5 ani de la atentatele de la 11 septembrie.

Papa la Altötting

Papa la Altötting

Se ştia că Joseph Ratzinger este un intelectual. Fostul şef al Congregaţiei pentru Doctrina Credinţei – numită rapid, în special de criticii Vaticanului, după numele ei vechi, Inchiziţie – n-a fost doar mîna dreaptă, teologică, a pontificatului ieşit din comun al lui Ioan Paul al doilea. Inainte de a fi ales să conducă Biserica Catolică, arhiereul bavarez i-a păzit limitele şi a contribuit esenţial la orientarea ei într-o lume din ce în ce mai complexă.

În anii 70, pe-atunci încă tînărul slujitor al Bisericii prelua arhiepiscopia oraşului Muenchen temîndu-se că va fi obligat să asiste la decreştinerea completă a occidentului. Puţin a lipsit, ca pesimismul lui de-atunci să nu se vădească justificat. Intre timp, unii experţi afirmă că s-ar asista în apus la o renaştere a valorilor creştine. In măsura în care e reală şi durabilă, e probabil ca această renaştere să fi fost intens impulsionată de atrocităţile comise la 11 septembrie 2001, de cauzele şi de consecinţele acestor atentate asupra unei lumi rătăcind în dezorientare postmodern-relativistă. Or, potrivit papei, această dezorientare n-a dispărut de fel şi se cere combătută cu maximă vigoare. „Suferim în special acum, în acest timp, pentru că suntem tari de ureche la glasul lui D-zeu. Surzenia ni se datorează faptului că se îmbulzesc în urechea noastră prea multe frecvenţe, din pricina cărora nu-L mai putem auzi. Ceea ce se spune despre El ni se pare a fi preştiinţific şi caduc. Or, tăria de ureche sau chiar surzenia ne blochează şi capacitatea de a vorbi cu El, de a-I vorbi”, a avertizat Papa.

Adresîndu-se ierarhilor catolici din Germania, Suveranul Pontif a transmis un mesaj valabil şi pentru alte segmente ale societăţii vesteuropene, marcate de obsesia privatizării valorilor religioase. Elogiind angajamentul social al episcopilor catolici germani, Papa a ţinut să-şi reafirme opinia potrivit căreia componenta socială nu trebuie disociată de evanghelie. Or, tocmai în acest domeniu mesajul Vaticanului riscă să dea de urechi care să nu vrea să-l audă.

In schimb se va acorda în continuare atenţie maximă opiniilor sale, privind principala provocare a mileniului, în speţă terorismul islamist. Şi nu este exclus ca ele să suscite controverse. Fiindcă, încercînd, empatic să distingă motivele confruntării globale cu acest flagel, Benedict al XVI- lea s-a referit la sursele urii antioccidentale manifestate între altele în Africa sau Asia. Potrivit lui, popoarele acestor continente „admiră performanţele tehnice şi ştiinţifice ale apusului”, dar s-ar speria, totodată, „de un tip raţionalitate care, marginalizîndu-l complet pe D-Zeu ar urma să fie impusă cu forţa altor culturi”. De aici, Papa deduce că aceste naţiuni (africane şi asiatice) nu ar considera că pericolul major pentru identitatea lor ar fi creştinismul, ci „ateismul şi cinismul care consideră că libertatea de a-ţi bate joc de sacru e mai presus de cele sfinte, iar succesul ştiinţific, drept criteriul etic ultimativ”.

Pare evident că aceste remarci vizează între altele litigiul provocat de reacţia islamistă la caricaturile daneze înfăţişîndu-l pe Mahomed, precum şi conflictul moral iscat de cercetările genetice. In cea dintîi chestiune Papa şi-a exprimat convingerea că lumea occidentală ar trebui să respecte sacralitatea altora şi ca atare să dea dovadă de mai multă toleranţă, scop în care va avea de reînvăţat să-şi respecte mai întîi propriile tradiţii religioase.

Ceea ce nu se ştia despre el s-a putut constata în vizitele pe care le-a efectuat la Auschwitz, iar mai nou, pe meleagurile sale natale. Joseph Ratzinger demonstrează că el însuşi e în stare, în ciuda vîrstei sale înaintate, să se consacre cu trup şi suflet învăţării ultimei, şi celei mai dificile meserii din cariera sa, cea de papă. E o sarcină care o include şi pe cea de a păstori o turmă occidentală greu încercată de rătăcirile ultimilor 5 ani şi de confuziile valorice ale epocii postmoderne.

In ce măsură analiza sa consacrată ameninţărilor la adresa lumii libere este valabilă e altă chestiune. La urma urmei, nici dragostea, nici ura n-au nevoie de justificări. Iar America nu prea poate fi calificată drept atee. Ofensiva islamistă împotriva occidentului şi a civilizaţiei în genere a izvorît tocmai din ura împotriva modernităţii, a libertăţii şi democraţiei, percepute de vrăjmaşii lor în bună măsură corect. In speţă ca evoluţii de complexant succes determinate nu doar de clasiscismul elen, ci şi de tradiţiile religioase iudeo-creştine.

  • Data 11.09.2006
  • Autoare/Autor Petre Iancu
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B1KH
  • Data 11.09.2006
  • Autoare/Autor Petre Iancu
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B1KH