Reţele teroriste – reţele împotriva terorismului
5 noiembrie 2004
Mai departe, Schily a lansat un apel ca terorismul musulman să nu fie redus doar la Al Kaida şi Bin Laden, deoarece este vorba de un număr mare de grupări, foarte deosebite unele de altele, care şi-au pus activitatea în slujba Dschihadului, a Războiului Sfânt. De aceea instrumentele folosite în lupta împotriva terorismului trebuie diversificate şi amplificate.
”Până şi cele mai mici centre de poliţie din Germania dispun de mai multe drepturi de investigaţie decât marele Oficiu Federal”, se plânge preşedintele acestuia, Jörg Ziercke. Şi Ministrul german de Interne, Schily, constată deficienţe în distribuirea competenţelor la nivelul serviciilor secrete: ”Oficiul Federal al Poliţiei Judiciare (BKA) nu are dreptul, până în prezent, spre deosebire de Birourile de Informaţii şi Cercetare de Land, să adopte măsuri de prevenţie, cum ar fi supravegherea persoanelor şi a posturilor telefonice. Acesta este o lipsă.”
Lipsă, care trebuie remediată de îndată cu ajutorul bazelor moderne de date şi un acces rapid la acestea, cu alte cuvinte, printr-o reţea de centre de analiză şi informaţii care să-şi extindă raza de acţiune dincolo de graniţele Republicii Federale, în toată Europa.
La formarea acestei reţele trebuie, conform ministrului Schily, să participe toate serviciile secrete în mod egal, Oficiul Federal pentru Apărarea Constituţiei (BFV) şi Birourile de Informaţii şi Cercetare de Land urmând să sprijine activitatea Oficiului Federal al Poliţiei Judiciare.
Centrala acestei reţele urmează să se constituie la Berlin, unde se preconizează mutarea, până în luna decembrie a acestui an, a departamentelor serviciilor secrete germane (BFV şi BKA) însărcinate cu combaterea terorismului musulman. Astfel se poate obţine concertarea informaţiilor diferitelor organizaţii, păstrând în acelaşi timp separarea drepturilor poliţiei de cele ale serviciilor federale secrete prevăzută în Constituţie.
Urmează să fie creat, de asemenea, un departament pentru cercetarea cauzelor terorismului islamist, domeniu în care BKA, Oficiul Federal, se află încă în faţa unei serii de întrebări fără răspuns. Decisive sunt informaţiile de substrat şi prevenţia din timp. În acest scop, poliţiştii biroului berlinez vor supraveghea în viitor, în colaborare cu renumiţi islamologi, prezenţa radicalilor musulmani în internet pentru a identifica ţintele precum şi strategiile acestora cât mai din timp.
În acelaşi timp trebuie să se evite însă, după cum afirmă Ministrul german de Interne, să se ajungă la o suspectare generală a tuturor musulmanilor: ”În nici un caz nu avem voie să-i consideram pe toţi musulmanii ca fiind terorişti sau oameni ai Al Kaidei”, spune Schily.
Profesorul sociolog din Augsburg, Peter Waldmann, este de părere că majoritatea musulmanilor care trăiesc în Germania nu sprijină violenţa fundamentaliştilor, ci sunt potenţiali aliaţi în lupta împotriva terorismului. De aceea poliţia ar trebui să se străduiască să se folosească de cele circa 3 milioane de musulmani moderaţi ca sursă de informaţii despre mişcările militante. ”În cazul unui pericol acut”, afirmă Peter Waldmann,”majoritatea musulmanilor care trăiesc în Germania ar sprijini statul german”.
Unităţile teroriste, continuă Waldmann, sunt de aceea atât de periculoase, deoarece nu sunt legate de un anume mediu social sau de o anume scenă politică de susţinători. Acest fapt are un efect dezinhibator, de aceea ţinta atentatelor vizează un număr tot mai mare de victime. Unele grupări nu se vor teme să folosească, în acest scop, arme biologice, chimice sau atomice.
Valul de violenţă nu se va putea domoli, conform aprecierii lui Peter Waldmann, decât în 20 de ani, răstimp în care va apărea o nouă generaţie în statele arabe, care nu se va mai identifica cu fundamenlalismul musulman.