1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Societate

Ratacind prin ceata crizei – Europa in 2009

Uniunea Europeana este confundata destul de rar cu o entitate democratica. Mai degraba este cunoscuta pentru intelegerile din spatele usilor inchise. Dar in 2009, intreaga energie va trebui sa se concentreze pe alegeri.

default

La fel ca restul lumii, UE va incepe anul 2009 tatonand si asteptand reactiile unui nou presedinte american. Opinia publica isi imagineaza ca, odata cu plecarea lui George W. de la Casa Alba, relatiile transatlantice vor renaste ca un Phoenix din cenusa. Dar oficialii europeni stiu bine ca nu va fi asa...

Va fi un an nu tocmai comod pentru relatiile UE – SUA, in special in chestiuni comerciale. Va exista o presiune sporita asupra administratiei americane de a lua din nou parte la negocierile rundei de la Doha (dedicate liberalizarii comertului mondial sub egida OMC), care au esuat in decursul lui 2008. Iar forul comercial mondial se va confrunta de la bun inceput cu doua plangeri: una americana care acuza subventiile europene pentru Airbus si una europeana care acuza subventiile americane pentru Boeing.

Gaz pe focul din balanta comerciala va fi si mostenirea unei plangeri referitoare la achizitionarea unor aeronave de alimentare Airbus de catre aviatia americana. In februarie 2008, Europa era in extaz cand licitatia a fost acordata unei initiative americano-europene. Conform contractului, 179 de avioane Airbus trebuiau cumparate in schimbul a 35 miliarde USD. Cateva luni mai tarziu, intelegerea a fost inghetata si transferata pe agenda viitorului presedinte pentru pronuntare in urma unei plangeri din partea concurentului Boeing. Daca finalmente contractul cu Airbus va fi anulat, pana si cei mai prietenosi politicieni europeni vor sari in carca Americii. Iar stindardul fluturat va fi cel al protectionismului...

Amorteala de primavara

Incepand cu lunile primaverii florile vor impodobi copacii din nou, pasarelele vor ciripi, iar oamenilor le revine un zambet inconfundabil pe buze. Singurul lucru care va ramane in amorteala iernii va fi activitatea legislativa la nivel european. Parlamentul se va pregati pentru alegerile gazduite de toate cele 27 de state membre in luna iunie. Germania, cel mai mare membru al comunitatii va fi aproape absent pana in toamna, cand vor avea loc alegeri parlamentare interne.

Parlamentul si cetatenii

Europarlamentarii se mandresc, ba nu, se lauda cu faptul ca reprezinta vointa democratica si interesele a peste 500 de milioane de cetateni comunitari. Singurul motiv invocat la tribuna de la Strasbourg / Bruxelles este acela ca ei, leguitorii, sunt alesi prin vot direct. De-a lungul anilor, Parlamentul si-a sporit atributiile decizionale in Uniune, dar de la crearea comunitatii in 1979 prezenta la vot a scazut constant si dramatic (de la 63% in 1979 la 46% in 2004). Indiferenta alegatorilor se explica prin lipsa reprezentarii intereselor nationale in parlamentul european. Sa fim seriosi: institutia se poarta ca un mare guvern de coalitie unde fiecare decizie trebuie sa fie rezultatul unei serii intregi de compromisuri.

Alegerile europarlamentare vor fi umbrite si de alt vot, de data aceasta de unul finalizat: este vorba de cel irlandez prin care tara a respins si a blocat Tratatul de la Lisabona. A fost o lovitura grea pentru Parlamentul European. Lisabona i-ar fi asigurat aproape aceleasi drepturi precum cele ale administratiilor nationale intr-o serie intreaga de politici europene. Este probabil ca alegerile si campania aferenta sa fie transformate intr-o dezbatere despre Tratat. Doar ca pe alegatori putin ii va interesa. Ei traiesc cu urmarile crizei financiare si economice, iar perspectiva saraciei si a mizeriei poate aloca destule voturi extremelor de pe esichierul politic.

Vor exista asadar presiuni asupra Irlandei de a adopta Tratatul. Nimeni nu-si poate insa permite inca un vot negativ, asa ca se va incerca ocolirea plebiscitului si adoptarea in Parlamentul de la Dublin. Serios?! Sanse mai mari are optimistul la lotto, pentru ca o asemenea tentativa ar insemna sinucidere curata pentru administratia irlandeza.

Politicienii europeni vor trebui sa dea dovada de pragmatism, sa arate ca moartea unui tratat nu este sfarsitul lumii. In fond, toate noile prevederi din Lisabona pot fi “ascunse” in cele ale viitorului Tratat de extindere la momentul Croatia. Cert este ca Europa nu isi poate permite o ratacire institutionala in mijlocul unei crize economice. Alegatorii nu vor accepta asa ceva... (Economist)