Rasismul nostru cel de toate zilele

Sueddeutsche Zeitung din Muenchen afirma ca Muegeln, în care cei 8 straini au fost vînati pe strazile orasului si maltratati nu ar constitui un fief neonazist, ci doar scena eruptiei unei xenofobii cotidiene în regiunile rasaritene ale Germaniei. „A avea o piele de culoare închisa ori a vorbi cu accent e în multe zone e un factor de risc implicînd pericolul de a fi atacat fizic sau discriminat inclusiv de catre autoritati". Ziarul de stînga din Muenchen îsi exprima pesimismul regretînd imposibilitatea înfrîngerii definitive a unei ostilitati fata de straini, „care nu poate fi combatuta decît de catre comunitatea în care se manifesta".

La fel judeca situatia si Thueringische Landeszeitung din Weimar, care coreleaza fenomenul neonazist de izolarea de lume, de lipsa de educatie si de alcoolism. Handelsblatt din Duesseldorf scoate în evidenta nevoia Republicii Federale de mîna de lucru calificata din strainatate si în special din India si deplînge deteriorarea imaginii tarii oglinidita în titluri precum „Atac rasist în Germania", care a aparut în ziarul Hindustan Times. In schimb Mitteldeutsche Zeitung nu crede ca fosta RDG este un bastion al extremismului de dreapta, desi ziarul din Halle admite ca estul tarii are o problema serioasa în acest domeniu, complicata de anemia societatii civile din aceasta regiune si de incapacitatea generala de a spune lucrurilor pe nume. Pentru o abordare onesta pledeaza si Maerkische Allgemeine, care observa însa ca xenofobia exista si în vest.

Stuttgarter Zeitung adînceste analiza si reliefeaza diferenta. In vest atitudinile antidemocratice sunt de regula tabuizate, în vreme ce în estul ex-comunist mai sunt destui care au trait bine în epoca edictaturii. Acesti oameni, carora li se pare ca democratia le-ar fi rapit sansele de a se afirma, alimenteaza extremismul. Koelner Stadtanzeiger, releva de asemenea cauzele profunde ale caracterului extins al atitudinilor xenofobe si rasiste din fosta Germanie comunista. Greseala, scrie ziarul a constat în faptul ca vestul n-a înteles, dupa reunificare, ca societatea fostei RDG este una postsocialista, care trebuie înainte de orice convinsa de virtutile democratiei. In Germania de est a lipsit revolutia democratica a paturilor largi, mai regreta ziarul din Koeln, în vreme ce în Stuttgarter Zeitung citim: clasa politica a esuat, omitînd sa atribuie cetatenilor însisi responsabilitatea pentru prezervarea sau torpilarea democratiei. Or cetatenii care asista pasiv la scene de vînatoare de oameni precum cele derulate la Muegeln distrug democratia.