1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Rasismul la nivel global

Cu toate că în centrul drepturilor omului se situează egalitatea şi demnitatea indivizilor, ele rămîn în continuare ameninţate în multe colţuri ale lumii.

default

Persoane ori grupuri de oameni sînt marginalizaţi social din cauza culorii pielii, a tradiţiilor culturale sau religioase. Rasismul nu este un fenomen limitat istoric şi spaţial de colonislismul european sau de negoţul transatlantic cu sclavi. Naţiunile Unite consideră că motivaţiile lui sînt în continuă transformare, iar pentru combaterea sa a fost înfiinţată la 21 martie Ziua Internaţională de luptă contra rasismului. Ulrike Mast-Kirschning prezintă trăsături dominante ale acestui fenomen.

„Ultima carte a lui Samuel Huntington se intitulează´Cine sîntem noi? Criza identităţii americane´. Autorul susţine teza conform căreia prezenţa oamenilor veniţi din America de Sud, aşa numiţii latinos, reprezintă o ameninţare la adresa identităţii americane. Pentru oricine ar trebui să fie un semnal de alarmă, atunci cînd un gînditor de la renumita Universitate Harvard devine partizanul acestui mod de percepţie a realităţii din jurul lui.»

Autorul acestui avertisment este Doudou Diène, observatorul special al ONU pentru discriminarea rasială. El atrage de luni de zile atenţia asupra creşterii rasismului în societăţile occidentale, observînd recent că până şi elveţienii, consideraţi deosebit de toleranţi, suferă la ei acasă de «carenţe în strategia politică şi de justiţie» în lupta contra discriminării şi rasismului.

Rasismul persistă în toată lumea

In anul 2001, Conferinţa Mondială împotriva rasismului constata din nou în oraşul sud-african Durban ca aceste fenomene continuă să fie o mare problemă la scară mondială, cerînd statelor lumii să pună la punct planuri de acţiune naţională tocmai din cauza fenomenului globalizării. Petra Follmar-Otto, cercetătoare la Institutul German pentru Drepturile Omului din Berlin, aminteşte că:

«In documentul final al conferinţei mondiale de la Durban a fost menţionat pericolul discriminărilor la care sînt expuşi tocmai refugiaţii sau imigranţii care au un statut precar. In diferite ţări noile forme de rasism se combină cu altele mai vechi, care au, în parte, puternice rădăcini culturale.»

Rasismul apare intr-o societate prin construirea unor grupuri ai căror membri ar avea aceleaşi semne distinctive. O societate multiculturală poate deveni repede una segregaţionistă.

Situaţia din Germania

Este o experienţa pe care mulţi au trebuit să o facă şi în Germania la nivelul vieţii de zi cu zi, în căutarea unei locuinţe, a unui loc de muncă, în discuţiile de pe stradă ori pe stadioanele de fotbal. Cînd se vorbeşte despre xenofobie se înţelege implicit că cei vizaţi de discriminare rămîn în continuare străini, chiar dacă ei sau părinţii lor au paşaport german. Culoarea pielii ori sonoritatea numelui sînt receptate tot drept semne ale unei identităţi străine.

Cu multe dificultăţi a fost integrată recent în dreptul german o directivă anti-discriminatorie a Uniunii Europene, fără a se ajunge însă, la adoptarea unui plan de acţiune precis. Spre deosebire de britanici sau de olandezi, care au o veche cultură antidiscriminatorie, germanii nu discută suficient de deschis despre rasism.

Dar această mare problemă nu este tabu-izată numai în Germania. Societatea nu întîmpină dificultăţi în formarea unor noi identităţi doar în contextul marilor migraţii de populaţie din epoca modernă cu care se confruntă statele bogate.

Cazul India

Mari greutăţi în depăşirea unor forme de rasism moştenite prin tradiţii culturale întîmpină şi vechi civilizaţii cunoscute de mii de ani ca lumi multiculturale. Astfel, în India, desfiinţarea sistemului de caste nu-i fereşte pe daliţi, foştii membri ai castei impure, de cele mai aspre forme de discriminare. Ei sînt victime ale torturilor arbitrare, a unor execuţii făcute în afara oricărui cadru juridic sau a violurilor. Human Rights Watch atrage atenţia că India nu a promulgat încă legi şi nu a adoptat măsuri practice pentru protejarea eficientă a daliţilor de discriminarea rasială. Follmar-Otto explică necesitatea întreprinderii unor asemenea paşi, spunînd:

“Rasismul nu poate fi combătut frontal doar cu instrumentariul juridic, ci mai ales prin schimbarea mentalităţii oamenilor. Campanii publice pot produce o modificare a conştiinţelor, în acelaşi timp în care celor afectaţi de discriminare li se oferă posibilităţi concrete de a-şi apăra singuri drepturile recunoscute de societate în lumea întreagă.»
  • Data 21.03.2007
  • Autoare/Autor Ulrike Mast-Kirschning
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B1EM
  • Data 21.03.2007
  • Autoare/Autor Ulrike Mast-Kirschning
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B1EM