1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Germania

Rasismul cotidian în Republica Federală. Legislaţie modificată, realitate neschimbată

Rasismul se manifestă în Germania nu doar sub forma dreptei radicale. Definiţia, dar şi manifestarea rasismului au cunoscut modificări în ultimii ani.

Un negru de pildă se loveşte de rasism la toate nivelurile sociale din Germania – nu doar în spaţiul profesional, în relaţiile cu autorităţile, ci şi în mediul privat.

Tahir Della este fotograf, lucrează la München şi a fondat ”Iniţiativa oameni de culoare în Germania”. Asociaţia lui urmăreşte să îi aducă laolaltă pe afro-germani şi proiectele acestora, combătând, astfel, rasismul.

Martin Luther King

În anii 50, în Statele Unite apărea o mişcare cetăţenească împotriva discriminării rasiale. Acum o jumătate de secol, la 28 august 1963, militantul pentru drepturile cetăţeneşti Martin Luther King susţinea celebrul său discurs ”I have a dream”, în care şi-a prezentat viziunea asupra Americii fără rasism, o ţară în care culoarea pielii şi originea unui om nu mai au nici o importanţă.

Cum arată, însă, Germania de astăzi, privită din perspectiva discursului lui Martin Luther King?

”Eşti întrebat pe stradă, fără nici o reţinere, dacă nu ai cumva droguri”, povesteşte Della. ”Iar când vorbeşti cu autorităţile, deseori acestea consideră că poţi să răspunzi mai bine dacă ţi se adresează folosind o germană stricată. Toate aceste lucruri par bagatele, însă în spatele lor se ascund prejudecăţi despre oamenii de culoare, precum şi o insuficientă înţelegere a faptului că şi persoanele cu pielea închisă, fac parte din Germania”, mai spune Della.

Nu există o definiţie general valabilă a rasismului. ”Există numeroase dimensiuni şi forme de manifestare a rasismului. Acesta poate fi spontan sau organizat, deschis sau ascuns. Există rasism violent, declaraţii rasiste şi discriminări cotidiene”, este de părere Hendrik Cremer, de la Institutul German pentru Drepturile Omului.

Rasismul îi afectează însă nu doar pe negri, care, în Germania, sunt mai puţini decât în SUA. Anti-ţiganismul, fenomen care îi vizează pe romi, rasismul împotriva musulmanilor sau antisemitismul sunt doar câteva dintre faţetele aceluiaşi flagel.

Cadrul legislativ

Acordurile juridice internaţionale, valabile şi în Germania, conţin interdicţii privind discriminarea rasială, spune Cremer. Însă, pentru a te apăra de rasism în Germania, posibilităţile legale sunt insuficiente. Începând din 2008, în Republica Federală este în vigoare legea ”nediscriminării”, care cuprinde zona profesională şi, parţial, pe cea a locuinţelor. Juriştii spun însă că legea are prea multe breşe.

Constituţia Germaniei interzice şi ea discriminarea rasială, dar, după cum apreciază Hendrik Cremer, această intedicţie nu se sprijină pe nici o jurisprudenţă. ”De pildă, cine doreşte să combată aprecieri rasiste, are deseori la îndemână doar paragraful 130 din Codul Penal, care se referă numai la incitare.

Statul german are datoria să apere oamenii de discriminarea rasială a altor persoane sau părţi terţe şi nu are voie la rândul său să discrimineze.

Însă, cel târziu cu ocazia unui control rutier, în timpul căruia poliţiştii aplică metoda ”racial profiling”, o astfel de obligaţie devine relativă. Această metodă, devenită deja obişnuită, ”selectează” persoane cu anumite trăsături fizice pentru controale extinse.

Astfel, poliţiştii aflaţi pe aeroporturi, în gări sau în trenuri pot utiliza aşa-numitul ”racial profiling” în cazul migranţilor.

Institutul German pentru Drepturile Omului a prezentat în iunie un studiu privind tocmai această metodă de lucru a Poliţiei, solicitând scoaterea din lege a unor paragrafe. Cremer spune că eliminarea acestor prevederi ar împiedica poliţiştii pe viitor să efectueze controale rasiste.

Tahir Della declară la rândul său că nu cunoaşte aproape nici un cetăţean de culoare, care să nu fi avut probleme din cauza controalelor neîntemeiate la care a fost supus de poliţişti. În opinia lui, Poliţia, ca parte a societăţii, întreţine prejudecăţiile.

Hendrik Cremer deplânge faptul că rasismul este conexat foarte des cu extremismul de dreapta, în timp ce rasismul cotidian, din mijlocul societăţii, este ignorat. ”Rasismul este în mod indubitabil un fenomen care afectează toate straturile societăţii”, spune juristul, care pledează pentru evitarea termenilor precum ”Ausländer” (străin) sau "Fremdenfeindlichkeit" (xenofobie).

În opinia sa, aceşti termeni sunt nepotriviţi. ”Ar trebui să vorbim doar despre rasism”.

Rasism inconştient

Desigur, există multe situaţii în care este dificil de stabilit, dacă o anumită afirmaţie a fost rasistă sau nu. ”Trebuie respectată şi libertatea de exprimare”, spune Cremer.

La rândul său, Della spune că dacă vorbeşti cu germani a căror întrebare ”din ce ţară vii?” este percepută de străini ca rasism, aceştia răspund în cele mai multe cazuri că nu au intenţionat să îl atace verbal pe conlocutor. Chiar îi cred”.

”Fapt este că poţi fi rasist fără să vrei, din cauza clişeelor pe care le ai în minte”, mai constată Tahir Della.