1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Raporturile germano-turce rămân dificile

Este Turcia pe cale să devină o dictatură? Angela Merkel nu ar da un răspuns afirmativ. Pe fundalul crizei refugiaţilor ea se fereşte să critice Ankara. Dar Parlamentul de la Berlin devine tot mai vocal.

Norbert Lammert, preşedintele Bundestagului, politician creştin-democrat, a criticat deschis Turcia. În calitate de adept convins al parlamentarismului, a spus el, nu poate şi nu mai vrea să asiste la modul în care preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, tratează Parlamentul din Ankara. Politicianul l-a învinuit de asemenea pe Erdogan de "ambiţii autocratice". Prin acţiunile sale, preşedintele turc continuă "o serie întreagă de evenimente, prin care Turcia se îndepărtează de cerinţele noastre adresate unui stat democratic", a declarat pentru cotidianul "Süddeutschen Zeitung" preşedintele Bundestagului.

Criticile au fost exprimate pe marginea acţiunii preşedintelui Erdogan îndreptate împotriva Parlamentului de la Ankara, care a votat în favoarea ridicării imunităţii deputaţilor partidului pro-kurd de opoziţie HDP. Erdogan şi alţi reprezentanţi guvernamentali văd în formaţiunea HDP şi în deputaţii acesteia braţul prelungit al formaţiunii kurde scoase în afara legii PKK.

Pactul cu Ankara este contestat

Şefa executivului german, Angela Merkel, constată de câteva săptămâni că tot mai mulţi politicieni germani sunt nemulţumiţi de înţelegerea UE-Turcia vizându-i pe refugiaţi, a cărei arhitectă principală este. Indiferent de partide, politicienii se întreabă dacă Turcia poate fi un partener de nădejde pentru Germania şi UE. Reprezentanţii stângii şi ai ecologiştilor sunt de multă vreme împotrivă. Dar şi în tabăra guvernamentală, opoziţia faţă de înţelegerea cu Ankara devine tot mai pronunţată.

Situaţia din Turica a fost în repetate rânduri dezbătută în Bundestag. Mai ales încălcările libertăţii religioase şi a presei au fost criticate. Cu o săptămână în urmă, grupul, parlamentar al Stângii a cerut încetarea cooperării cu Turcia.

Înţelegerea UE-Turcia este un "târg murdar" şi trebuie stopată, a conchis deputatul de stânga Jan Korte. Preşedintele Turciei, Erdogan, nu este în criza refugiaţilor "o parte a soluţiei ci o parte a problemei" şi provoacă noi valuri migratoare, a declarat el.

Politicienii germani sunt de părere, indiferent de partidele din care fac parte, că Germania nu are voie să devină şantajabilă şi nu trebuie să devină dependentă de Turcia şi Erdogan. Politicianul creştin-social Hans-Peter Uhl a subliniat în cadrul unei dezbateri desfăşurate în Bundestag la finele lunii aprilie, când era vorba de libertatea de opinie şi a presei, că "dacă am plasa soarta Germaniei numai în mâinile acestui domn, atunci am fi cu adevărat şantajabili".

Că Turcia este tratată diferit de guvernul şi de parlamentul german - aceasta se poate vedea şi în chestiunea genocidului din Armenia. La începutul lunii iunie, Bundestagul intenţionează, la solicitarea creştin-democraţilor, a laburiştilor şi ecologiştilor, să adopte o rezoluţie în care masacrul comis în urmă cu 100 de ani este calificat drept "genocid". Turcia, în calitate de succesoare a Imperiului Otoman, a deplâns cele întâmplate, dar contestă vehement că ar fi fost vorba de un "genocid".

Guvernul german, în schimb, a evitat mult timp să vorbească în context despre un genocid, ţinând cont de sensibilitatea Ankarei. Şi acum este prudent. "Sper că relaţiile germano-turce nu vor fi împovărate de această rezoluţie şi că vom putea coopera benefic şi în continuare, a declarat ministrul federal de Externe, Frank-Walter Steinmeier. Vicecancelarul Sigmar Gabriel, care este şi preşedinte al laburistilor şi titular al Economiei, a declarat în schimb că va vota rezoluţia Bundestagului.