1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Raportul MCV concede evoluții pozitive, dar rămâne circumspect

Comisia recomandă Guvernului să modifice legile organizării judiciare și să adopte reguli noi de numire a procurorilor de rang înalt.

Comisia Europeană a publicat raportul său cu privire la Mecanismul de Cooperare și Verificare. Ar fi greu de spus că sunt noutăți spectaculoase. Este adevărat însă că au apărut de această dată câteva afirmații mai optimiste, menite să ofere încurajări, căci precendentele rapoarte păreau foarte depresive. Nu era clar, de pildă, când se va încheia MCV, nu ca dată calendaristică, ci ca stadiu ce urmează a fi atins. Criticii MCV s-au plâns adesea că rapoartele propun mereu noi obiective și că în felul acesta ținta devine imposibil de atins. Probabil de aceea, raportul dat miercuri publicității conține câteva precizări suplimentare: ”Atunci când măsurile prevăzute la fiecare din obiectivele de referință din prezentul raport vor fi întreprinse, obiectivul respectiv va fi considerat provizoriu finalizat. Atunci când acest lucru va fi valabil pentru toate obiectivele de referință, MCV va fi închis.”

Acest lucru se va întâmpla peste un an sau doi sau nu se va întâmpla prea curând, depinde, spune Raportul, numai de viteza cu care autoritățile din România vor pune în aplicare recomandările. În orice caz, câtă vreme obiectivele de referință sunt precizate, s-ar putea spune că orice obiecție nu își mai are sensul.

Adevărul este că niciun raport oricât ar fi el de bine formalizat nu poate cuprinde problematica în toată complexitatea ei și de aceea rămân pe mai departe destule spații de nedeterminare care, inevitabil, vor suscita dispute, fie ele și neoficiale. De exemplu, la capitolul legat de independența justiției se recomandă ”punerea în practică a unui sistem robust și independent de numire a procurorilor de rang înalt, pe baza unor criterii clare și transparente, cu sprijinul Comisiei de la Veneția”.

Recomandarea se referă la chiar miezul disputelor politice din ultimii ani și care au ajuns din nou la faza de incandescență în ultimele săptămâni, dar, așa cum vedem, este suficient de vagă, încât va fi la fel de ușor să spui că a fost îndeplinită sau că, dimpotrivă, a fost nesocotită în totalitate. Aprecierea politică a Comisiei pe baza surselor sale va fi decisivă. Știm prea bine că pe baza unor criterii ”clare și transparente” poți alege greșit și, invers, că persoana cea mai potrivită ar putea să apară în urma unei decizii secrete. De altfel, Comisia însăși pare astăzi încredințată că un proces de selecție pe care îl consideră insuficient de transparent - așa cum a fost acela al numirii șefei DNA - a dus totuși la un rezultat foarte bun. Căci altfel nu ar continua să o susțină pe Laura Codruța Koveși împotriva tuturor celor care o contestă. (În paranteză fie spus, felul în care Comisia relatează cazul șefei DNA este menit să destituie autoritar orice critică, ignorând cu bună știință o serie întreagă de fapte binecunoscute, așa cum se vede din Raportul tehnic la paginile 11 și 12).

Recomandarea privitoare la numirea procurorilor de rang înalt nu poate fi însă înțeleasă bine fără o corelare cu ce se spune în Raportul tehnic, acolo unde este citat un document al Comisiei de la Veneția privitor la standardele de independență ale sistemului judiciar: ”Un Procuror General ar trebui numit pe viață sau pentru o perioadă suficient de lungă de timp fără posibilitatea reînnnoirii mandatului” (pag 14). Șeful DNA fiind asimilat Procurorului General ar urma să respecte aceleași regului de numire. Ideea ar fi că un procuror numit pe o perioadă scurtă ar căuta să intre în grațiile celui care l-a numit, ca să obțină un nou mandat. Comisia Europeană așteaptă așadar ca Guvernul să propună o reformă a sistemului judiciar care să cuprindă alte reguli de numire a procurorilor, după standardele formulate de Comisia de la Veneția. Textul nu spune explicit, dar sugerează noului Guvern să preia proiectul pe care l-a elaborat anul trecut fostul ministru Raluca Prună. (id. Pag. 14)

În fine, spuneam că noul Raport și-a propus să iasă din nota depresivă a celorlalte și să ofere mai multe încurajări. Pentru prima dată, așa cum s-a și observat din prima clipă, se concede autorităților de la București că au înregistrat progrese ”ireversibile” sau, ca să fim mai exacți, cu ”un caracter ireversibil tot mai pronunțat”. E puțin ilogic să vorbești de o ireversibilitate graduală, dar este totuși un motiv în plus de optimism.