Raportul „Kroll” desecretizat: Capul lui „Moțoc”, aruncat mulțimii. | Moldova | DW | 05.05.2015
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Moldova

Raportul „Kroll” desecretizat: Capul lui „Moțoc”, aruncat mulțimii.

Președintele Parlamentului Republicii Moldova, Adrian Candu, a publicat, pe blogul personal, raportul companiei americane „Kroll Associates UK Limited”, care a investigat furtul a 1 miliard de dolari din bănci.

Gestul său a generat suspiciuni, Candu fiind finul de cununie al controversatului om de afaceri, Vlad Plahotniuc, deputat și finanțator al Partidului Democrat – un rival de business al liderului PLDM, Vlad Filat, suspectat de presă că ar avea legătură cu furtul investigat de „Kroll”. Președintele Parlamentului a publicat raportul întocmit de detectivii americani chiar dacă anterior tot el menționase că „Kroll” a respins solicitarea autorităților moldovene de a fi făcut public raportul. Andrian Candu a scris pe blogul său că își asumă ”responsabilitatea pentru această acţiune”. Candu susține că acesta este un subiect care necesită clarificări cât mai urgente şi acţiuni decisive pentru recuperarea prejudiciului şi pedepsirea vinovaţilor.

Din raport reiese că omul de afaceri Ilan Shor ar sta în spatele unor acțiuni „clare, prin care se urmărea preluarea controlului” asupra a trei bănci: „Banca de Economii”, „Unibank” și „Banca Socială”. „Deocamdată nu este clar dacă el (Ilan Shor) a acționat singur sau împreună cu alte părți interesate”, se arată în raportul „Kroll”. Detectivii americani au mai constatat că în perioada 17 august 2012 – 30 noiembrie 2014, la cele trei bănci s-a înregistrat un număr nejustificat de mare de modificări în acționariat, iar ulterior acestea au intrat într-o serie de tranzacții „iraționale din punct de vedere economic”, care au dus la deteriorarea situației financiare a băncilor. Potrivit documentului, numărul firmelor aparținând lui Shor a crescut de la 10 la 39 pe parcursul a trei ani.

Cine este Ilan Shor?

Ilan Shor este un tânăr om de afaceri (28 de ani), născut în Israel, dar stabilit în Republica Moldova. A devenit un nume sonor după ce a preluat controlul unor bănci locale, a ajuns printre cei care conduc Aeroportul Internațional Chișinău și deține câteva posturi de televiziune. Din septembrie 2014, el face parte din Consiliul de Administrare al Aeroportului Internațional Chișinău, luat în concesiune de compania rusă „Avia Invest”. Ilan Shor este directorul „Dufremol” - companie care închiriază cele mai mari spații în aeroport, asigurând 60% din veniturile non-aeronautice ale aeroportului. Presa de la Chișinău a scris în repetate rânduri că ar fi un apropiat al liderului PLDM, Vlad Filat.

Unde este acum Ilan Shor?

La începutul lunii februarie 2015, Procuratura Anticorupţie din Republica Moldova a făcut percheziţii la birourile consiliului de administraţie al întreprinderii IPTEH din Chișinău, care, potrivit presei, ar aparține liderului PLDM, Vlad Filat. Tot atunci, ofițerii anticorupție au efectuat percheziții la domiciliul lui Ilan Shor, fiind adus ulterior la sediul Centrului Național Anticorupție pentru audieri. După o discuție de câteva ore, Shor a părăsit sediul CNA. Peste aproximativ o lună CNA a efectuat alte opt percheziții în același dosar, Ilan Shor fiind adus din nou în fața procurorilor pentru audieri. La finalul acestora, șeful Direcției urmări penale a CNA, Bogdan Zumbreanu, a declarat că Ilan Shor are statut de bănuit în dosarul BEM. Purtătorul de cuvânt al lui Ilan Shor, Natalia Cheptene, a comunicat marți, pentru „Unimedia” că Shor se află la Chișinău. Site-ul flightradar24.com arată, însă, că avionul „Embraer Legacy 650”, care aparține companiei deținute de el este la sol, pe aeroportul „Vnukovo” din Moscova. Pentru portalul informațional „Agora.md”, însă, purtătorul de cuvânt Natalia Cheptene a comunicat că „întrebarea dacă Ilan Shor mai este sau nu în țară poartă un caracter personal”. Ulterior, Natalia Cheptene a reconfirmat pentru „Ziarul Național” că Ilan Shor „este la Chișinău” și că avionul său „prestează servicii și poate zbura în diferite direcții”.

Miercuri, 6 mai, expiră termenul în care fostul președinte al Consiliului de Administrație al Băncii de Economii, Ilan Shor, mai poate fi recunoscut în calitate de bănuit în dosarele deschise de CNA. Potrivit art. 63 din Codul de Procedură Penală al Republicii Moldova, după expirarea termenului de recunoaştere în calitatea de bănuit, organul de anchetă urmează să emită ordonanța de învinuire, să-l scoată de sub urmărire penală sau să prelungească termenul de menţinere în calitate de bănuit.

Schema

Potrivit raportului „Kroll”, în urma unor tranzacții „foarte complexe” între cele trei bănci, cu implicarea unor firme afiliate „grupului Shor”, a mai multor companii off-shore, înregistrate în Marea Britanie și Hong Kong, doar în perioada 24-26 noiembrie 2014, Banca Socială a transferat către 5 companii necunoscute din Moldova 13,5 miliarde de lei moldovenești (1$ = 15,6 lei). Ulterior, aceste firme au transmis banii pe conturile din Letonia ale unor companii off-shore înregistrate în Marea Britanie și Hong Kong. În raportul Kroll se menționează că în toată această schemă s-a acționat concertat și că s-a urmărit doar beneficiul firmelor asociate „grupului Shor”, în detrimentul celor trei bănci. La 30 noiembrie 2014, atunci când Banca Națională a instituit administrare specială la cele 3 bănci, datoriile lor ajungeau la 18 miliarde de lei moldovenești. „La această etapă nu a fost posibilă efectuarea unei analize suficiente pentru a reconstitui tranzacțiile în vederea identificării beneficiarilor finali”, se menționează în raportul citat.

Ștergerea urmelor

Acesta mai menționează și o presupusă tentativă de a șterge urmele fraudelor bancare. Astfel, mai multe documente de la cele trei bănci au dispărut cu doar câteva zile înainte ca BNM să instituie administrare specială asupra lor – pe 27 noiembrie 2014. Pe 26 noiembrie, președintele de atunci al Băncii de Economii, Viorel Bârcă, a dispus ca anumite documente să fie arhivate. „În total 12 pungi au fost aduse în biroul lui Bârcă, apoi, sub controlul șefului Departamentului de management, au fost încărcate în mașină. Documentele urmau să fie transportate la arhivă. Deoarece era, însă, târziu, s-a decis ca acest lucru să se întâmple a doua zi dimineață. Așa că mașina urma să fie dusă într-un garaj securizat. A doua zi, pe 27 noiembrie, Klassika Force SRL (care, potrivit presei, ar aparține lui Shor) a anunțat că mașina a fost furată și găsită arsă, fapt confirmat și de poliție pe 1 decembrie 2014. S-a anunțat că mașina a fost furată în timp ce ducea pungile cu acte la arhiva „Unibank” din raionul Hâncești”, se menționează în raportul „Kroll”, care precizează: „nu este clar de ce Viorel Bârcă a apelat la compania „Klassika Force” SRL pentru a transporta actele, în condițiile în care Banca de Economii dispune de unitățile necesare pentru a face acest lucru”.

De asemenea, „Kroll” susține că de la bănci au fost recuperate mai multe harduri de pe care s-a încercat să fie ștearsă informația stocată, însă s-a reușit recuperarea datelor. Detectivii americani au solicitat Băncii Naționale să facă tot posibilul ca să preia toate datele electronice de pe servere, rețea, e-mailuri interne, dar și calculatoare ale celor trei bănci pentru a evita ștergerea informațiilor care ar putea servi ca probe pentru investigațiile ulterioare.

Presiunea străzii sau „arderea” stejarului (simbolul electoral al PLDM) de către finanțatorul PD?

Publicarea raportului „Kroll” era una din revendicările înaintate duminică de cei peste 50 de mii de manifestanți adunați în Piața Marii Adunări Naționale, pentru a protesta împotriva corupției de la vârful piramidei puterii din Republica Moldova. Nu se știe, însă, dacă presiunea străzii l-a determinat pe Andrian Candu să publice investigația internațională. În presă a apărut ipoteza conform căreia acesta ar fi un semnal că PD (al cărui exponent este Andrian Candu) ar urmări debarcarea actualului Guvern și promovarea lui Candu la funcția de nou prim-ministru. Potrivit acestei versiuni, PLDM nu se va putea opune și va vota guvernul dictat de PD, în caz contrar existând riscul ca mai mulți fruntași ai acestui partid și rudele lor să ajungă la pușcărie ca urmare a investigării în continuare a furtului din sistemul bancar de către organele de anchetă și justiția controlată, potrivit presei, de PD.

Reprezentantul Platformei civice „Demnitate și Adevăr” (care a organizat protestele de duminică), Vasile Năstase, a menționat că „desecretizarea raportului „Kroll” nu este o chestiune definitorie” și a cerut ca toate revendicările protestatarilor să fie îndeplinite, inclusiv demiterea șefilor organelor de anchetă „care acoperă hoțiile guvernării”. Năstase i-a cerut preşedintelui Parlamentului să propună parlamentarilor demisia procurorului general, a guvernatorului Băncii Naționale, iar Guvernul să ceară eliberarea din funcţie a şefului Centrului Naţional Anticorupţie.

„Protestele de amploare de la Chişinău au arătat că oamenii nu se vor lăsa până nu vor cădea capete din rândul clasei politice, iar Uniunea Europeană nu mai poate susţine o guvernare care s-a discreditat. Din cauza politicienilor, Moldova a devenit o mare dezamăgire a Parteneriatului Estic, iar jaful de la Banca de Economii a coborât ţara la nivelul Ucrainei”, susține preşedintele Fundaţiei Mării Negre din România, Dan Dungaciu. „Nu contează premierul - nici chiar dacă ar pleca mâine, lumea nu ar fi satisfăcută. Ceea ce vrea populaţia este ca cei implicaţi politic să plătească. Dacă nu se va întâmpla, populaţia va merge până în pânzele albe”, crede Dungaciu. Potrivit lui, „ar fi o mare eroare strategică ca UE să gireze în continuare guvernarea de la Chişinău care s-a discreditat. Nu va face decât să decredibilizeze instituţiile europene în ochii cetăţenilor moldoveni, pentru că din cauza clasei politice de la Chişinău, apropierea Moldovei de UE în cadrul Parteneriatului Estic a fost stopată, iar orice proiect european este imposibil acum de implementat”.

Ce urmează?

Experții „Kroll” menționează că următoarea etapă în investigarea furtului de la cele trei bănci ar fi cercetarea mai amănunțită a traseului banilor tranzacționați, dar și evaluarea exactă a prejudiciului creat. Procurorul anticorupție, Eduard Harunjen, a spus că investigația „Kroll” (pentru care Banca Națională a Moldovei a plătit, potrivit presei, între 200 și 300 de mii de euro) nu poate fi folosită ca probă și anexată la dosar, „însă informațiile prezentate sunt utile pentru organul de anchetă, care va efectua investigațiile necesare în vederea eventualei confirmări a acestora”. „Trebuie să ridicăm anumite acte, să efectuăm audieri, pentru a avea confirmări că într-adevăr banii au fost scoși din țară”, a spus procurorul Harunjen.

Vă mai recomandăm