1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Raportul CE pe Justiţie: România îşi încalcă promisiunile de la aderare

România nu a dat dovadă de angajament politic în vederea continuării reformelor justiţiei, se arată în raportul Comisiei Europene dedicat progreselor înregistrate de Administraţia de la Bucureşti.

default

Subiectul principal al raportului anual - cel de-al patrulea de când funcţionează Mecanismul de Cooperare şi Verificare, lansat în decembrie 2006 - este, desigur, noua lege de funcţionare a Agenţiei Naţionale de Integritate, care, se arată în documentul Comisiei Europene, dat publicităţii la Bruxelles în această dimineaţă, subminează procesul de verificare efectivă, sancţionare şi confiscare a averilor nejustificabile şi restricţionează transparenţa intereselor financiare şi economice ale demnitarilor şi funcţionarilor publici. "Este o încălcare clară a angajamentelor pe care România şi le-a asumat la aderare".

Unde voinţă politică nu e, nici lege bună nu e

Ceea ce lipseşte, după cum reiese din recomandările Comisiei, este tocmai un consistent sprijin politic în favoarea transparenţei şi protecţiei împotriva corupţiei şi conflictelor de interese. În cuvintele raportului: "Amendamentele aduse legii ANI de către Parlament înlătură sancţionarea discrepanţelor dintre averi şi veniturile identificate şi, prin urmare, elimină controlul acumulărilor de avere ale demnitarilor şi oficialilor, în perioada în care aceştia ocupă funcţii publice". Concluziile anexate raportului Comisiei punctează că acest fapt anulează o parte din progresele înregistrate după admiterea în Uniunea Europeană. În forma în care se prezenta Agenţia Naţională de Integritate la precedentul raport de ţară, argumentează autorii documentului, aceasta reprezenta o contribuţie semnificativă la prevenirea şi identificarea cazurilor de corupţie. Modificările aduse de Parlament reduc pe de o parte eficienţa investigaţiilor ANI şi, pe de alta, transparenţa, prin superficialitatea declaraţiilor de avere şi interese.

România suferă de un blocaj al reformei determinat de lipsa voinţei la nivelul conducerii Justiţiei. Chiar dacă soluţiile pragmatice există şi, de cele mai multe ori, se află la îndemână, ele sunt adesea ignorate. Eficientizarea justiţiei a înregistrat progrese limitate. Slăbiciunea fundamentală rămâne consistenţa scăzută a jurisprudenţei. Procedurile juridice sunt lente. Raportul Comisiei face referire şi la reforma neîncheiată a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, inclusiv în ce priveşte obligativitatea argumentării publice a tuturor deciziilor acestei instanţe.

DNA vrea, justuţia tergiversează

În ce priveşte funcţionarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie, documentul dat publicităţii la Bruxelles constată că deficienţele apar dincolo de investigaţii, în instanţele de judecată, unde se perpetuează tendinţa de a tergiversa şi chiar suspenda pedepsele, în vreme ce sentinţele rămân inconsistente. Procesele se întind pe perioade de timp foarte lungi, unele dintre cele intentate unor politicieni importanţi netrecând nici măcar de faza deciziei primei instanţe. Excepţiile de neconstituţionalitate sunt şi ele obstacole în calea rezolvării cazurilor de corupţie la nivel înalt.

Raportul Comisiei Europene include şi o serie de recomandări privind reforma judiciară, între care ajustările structurale necesare, reducerea dezechilibrelor şi delegarea magistraţilor către zone cu probleme acute de personal; tot la recomandări se numără şi amendarea cerinţelor din legea privind eligibilitatea candidaţilor pentru Consiliul Superior al Magistraturii. În ce priveşte lupta împotriva corupţiei, cea dintâi recomandare se referă la corectarea legii ANI, în aşa fel încât angajamentele asumate la aderare să fie respectate; se vorbeşte, de asemenea, de întărirea politicilor anti-corupţie, inclusiv prin aplicarea efectivă a noilor coduri - cel penal şi, respectiv, de procedură penală.

Contractele la vedere

Eficienţa cadrului legal şi a autorităţilor responsabile cu implementarea legislaţiei achiziţiilor publice trebuie evaluată periodic; funcţionarilor publici de rang înalt ar trebui să li se interzică să obţină beneficii directe sau indirecte de pe urma contractelor comerciale încheiate în numele instituţiilor pe care le reprezintă; în acest sens, se impune o transparenţă totală a actelor comerciale. În ce priveşte activităţile de prevenţie, control, sancţionare a conflictelor de interese şi cooperare inter-instituţională, e nevoie de un set de reguli bine stabilite.

Comisia, se arată în raport, a mai făcut o serie de propuneri dar implementarea acestor sugestii este, în continuare, în aşteptare.

În opinia Comisiei Europene, funcţionarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare este benefică României în sensul că atrage angajamente şi oferă recomandări în procesul - aflat în derulare - de reformă a Justiţiei. În egală măsură, este un barometru util celorlalte state membre interesate în evoluţiile din România şi, eventual, capabile să ofere sprijin specific.

Autor: Cristian Ştefănescu
Redactor: Robert Schwartz

Vă mai recomandăm