Raport UE: Turcia trebuie să continue reformele

Raportul este mai degrabă sceptic, vorbindu-se de înregistrarea unor progrese limitate în domeniul reformelor politice în 2007. Deputaţi au vorbit aproape obsesiv despre necesitatea Turcii care respectă drepturile omului şi libertăţile fundamentale, care se bazează pe democraţie, pe statul de drept și pe o economie de piaţă cu orientare socială.

Cu privire la modificarea articolului 301 din Codul Penal, care limita libertatea de exprimare, deputaţii l-au caracterizat ca o măsură palidă, solicitându-se guvernului şi parlamentului turc revizuirea tuturor articolelor în cauză, pentru a nu mai putea fi folosite în scopul "introducerii unor restricţii arbitrare asupra libertăţii de exprimare. De altfel, Comisia Europeană a făcut o declaraţia în data de 5 mai în care aştepta şi alte măsuri de modificare a Codului Penal în scopul evitarea proceselor si condamnărilor nefondate.

Mai mult, se remarcă faptul că nu s-au realizat progrese în domeniul libertăţii de exprimare şi că numărul persoanelor urmărite penal din cauza exprimării opiniilor a continuat să crească în 2007.

Comisarul pe extindere, Olli Rehn a susţinut că în Turcia, laicitatea şi democraţia trebuie apărată.

„Analizând drepturile fundamentale de expresie şi cel la religia, am constat că sunt esenţiale mai multe progrese în domenii ca drepturile culturale şi lingvistice, drepturile femeilor şi al copiilor, sau drepturile sindicatelor. În concluzie, o reînnoire a reformelor cerute de Uniunea Europeană este absolut esenţială. Guvernul şi partidele de opoziţie ar trebui să se angajeze în dialog şi să caute un compromis în privinţa afacerilor interne, inclusiv reforma constituţională. laicitatea şi democraţia trebuie apărate în mod egal. Rolul Comisiei cu privire la aderarea Turciei poate fi descris în modul următor: prietenul care spune adevărul şi în situaţia când el nu este bine venit în unele state europene or în Turcia.”

Joost Lagendijk, duputat din partea „Verzilor” europeni a susţinut că nu înţelege cum o mare majoritate de persoane acceptă ca un partid care a obţinut un procent important la alegeri, să fie interzis de Curtea Constituţională (este vorba de Partidului pentru o Societate Democratică, de origine kurdă).

De altfel, deputaţii îşi exprimă îngrijorarea faţă de ostilitatea prezentă în anumite părţi ale societăţii şi manifestată faţă de minorităţi. Demnitarii europenei solicită autorităţilor turce întreprinderea unei "anchete minuţioase asupra asasinării lui Hrant Dink și a celor trei creştini din Malatya, precum şi asupra tuturor cazurilor de violenţă motivată politic, religios sau rasial".

În acelaşi timp, deputaţii regretă profund numărul mare de procese intentate unor politicieni, cum ar fi procedurile judiciare ce au avut drept rezultate condamnarea recentă a Leylei Zana, laureată a premiul Sakharov, pe motiv că aceştia au folosit limba kurdă sau şi-au exprimat opiniile cu privire la problema kurdă.

Este, fără îndoială, un duş rece pentru Turcia şi Guvernul de la Ankara.