Raport intermediar privind atentatul din târgul de Crăciun

Bruno Jost este considerat un om perseverent. Fostul procuror federal aflat acum la pensie a studiat, în ultimele săptămâni, dosarul lui Anis Amri. Conform actualului stadiu al anchetei, tunisianul Anis Amri ar fi autorul atentatului comis în 19 decembrie 2016 într-un târg de Crăciun din Berlin. Incidentul s-a soldat cu moartea a 12 persoane. Amri a ucis în numele organizaţiei teroriste ISIS.

Înaintea sângerosului atac multe n-au decurs cum ar fi trebuit. Autorităţile ar fi putut împiedica lovitura. Bruno Jost este procurorul special pe care Senatul berlinez l-a însărcinat cu depistarea factorilor de răspundere în acest eşec. Până acum Jost a descoperit multe inadvertenţe în dosarul analizat.

Există, de exemplu, un raport de doar două pagini înaintat pe 19 ianuarie 2017 care conţine menţiuni privind implicarea lui Anis Amri în trafic de droguri. Raportul era datat 1 noiembrie 2016. "Documentul era plin de greşeli de conţinut, incoerent, şi a fost emis, într-adevăr, abia pe 18 ianuarie 2017," susţine Jost în raportul său intermediar prezentat în Comisia de afaceri interne a Senatului berlinez. 

Iniţial ar fi existat o versiune mult mai amplă a raportului privind activităţile ilicite ale lui Amri, raport finalizat de către un comisar al departamentului de criminalistică 547, persoană de sex feminin, menţionată în documentul lui Jost cu abrevierea "W". Raportul iniţial era de 10 pagini şi conţinea informaţii privind zeci de interceptări telefonice. Amri cel prezentat în raportul iniţial diferă complet de cel zugrăvit în versiunea prescurtată a raportului. 

Trafic de droguri la scară mare

Comisarul W se pare că a parcurs sârguincios cele peste 7000 de informaţii referitoare la Amri care evidenţiau legătura acestuia cu traficul de droguri. Anchetatorii ştiau multe despre suspect şi despre reţeaua din care făcea parte încă de la sfârşitul lunii septembrie 2016. Era cunoscut faptul că era implicat în trafic de cocaină, amfetamine sau haşis în cantităţi mari, că şi-a disputat teritoriul cu alţi traficanţi şi că îi aproviziona pe micii distribuitori.

"În aceste circumstanţe procuratura ar fi trebuit şi ar fi fost necesar să se sesizeze cel târziu la începutul lunii noiembrie", este convins în raportul său intermediar procurorul special Bruno Jost. Situaţia ar fi fost alta, iar atentatul de la târgul de Crăciun din Berlin ar fi putut fi împiedicat. "Din experienţa mea pot spune că nu exista niciun indiciu împotriva emiterii unui mandat de arestare", conchide el.

În schimb, Anis Amri a rămas în libertate şi a urmărit un nou obiectiv: lupta pentru ISIS - aceasta este concluzia Procuraturii federale după evaluarea datelor colectate din telefonul mobil al atacatorului de la Berlin şi din declaraţiile martorilor. Tunisianul a primit un "mentor" din rândurile organizaţiei teroriste. Trecutul infracţional al lui Amri n-a fost relevant pentru ISIS. "Ei iau pe oricine", constată Thomas Beck, coordonator al departamentului antitero al Procuraturii federale.

Amri a început să viziteze numai pagini online de propagandă islamistă. Înainte Amri era preocupat numai de site-uri porno, spune Beck. Proaspătul extremist a început să primească indicaţii în vederea comiterii atentatului. Comunicarea a avut loc în mare parte prin aplicația de mesagerie Telegram, însă a putut fi interceptată numai fragmentat. În cele din urmă a avut loc atacul din capitala Germaniei. Conform anchetatorilor, Amri a acţionat singur, fără niciun sprijin din Germania.   

Misterioasele intervenţii ale comisarului "L"

Conjuncţia "dacă" abundă în povestea lui Amri. Dacă ar fi fost reperat cum trebuie şi n-ar fi umblat prin toată Germania sub o serie de identităţi false, dacă ar fi fost demascat la timp, dacă ar fi fost expulzat... La toate acestea se aduagă procedurile criminaliştilor berlinezi care n-au reuşit să înştiinţeze în timp util Procuratura. "Serviciul de control intern a eşuat", presupune procurorul special Bruno Jost. 

Sistemul de documentare al Poliţiei din Berlin conţine un algoritm care permite ca dosarele aflate în stand-by să nu fie uitate. Se pare că şeful departamentului, comisarul L., nu a reacţionat sub nicio formă. Din protocoalele sistemului de documentare, Jost a aflat, între timp, cine şi când a accesat dosarul lui Amri. Şi în acest punct apare numele comisarului L.

Să fi falsificat comisarul L. documentele pentru a-şi acoperi greşeala? "A fost audiat la Procuratură, dar nu a oferit niciun indiciu", afirmă Jost. Începând din 6 iulie o comisie de anchetă va încerca să afle răspunsul.

Autor: Heiner Kiesel / Claudia Ştefan