Raidul aerian controversat din Afganistan, pe agenda miniştrilor de externe din UE

Armata germană (Bundeswehr) este criticată după incidentul din Afganistan şi la nivelul UE. Ministrul francez de externe, Bernard Kouchner, de pildă, a vorbit la Stockholm despre o uriaşă greşeală. Situaţia din Afganistan nu poate fi stabilizată decât prin cooperare cu populaţia locală, şi nu prin bombardarea acesteia, a spus el. În termeni asemănători s-a exprimat şi ministrul luxemburghez de externe, Jean Asselborn.

"De fapt, eu nu pot să înţeleg cum de bombele pot fi lansate atât de simplu şi de rapid. Trebuie totuşi să existe nişte reguli şi în alianţa NATO. Şi dacă în urma acestei acţiuni ar fi fost ucis un singur civil, această acţiune nu ar fi avut voie să aibă loc. Astfel de pane sunt desigur fatale şi nocive pentru imaginea NATO şi a lumii occidentale".

Vineri, cu ocazia bombardării insurgenţilor afgani care au capturat două autocisterne cu carburant, au fost, potrivit unor surse diferite, ucişi şi civili. Armata germană, în a cărei responsabilitate intră şi securitatea regiunii Kunduz, a cerut raidul aerian, îngrijorată fiind de riscurile unui atac sinucigaş asupra bazei sale din apropiere, tocmai cu ajutorul celor două cisterne.

Incidentul a perturbat consultările de la Stockholm privind modalităţile de stabilizare a situaţiei din Afganistan. Preşedinţia suedeză a Consiliului European este sceptică în privinţa strategiei de ansamblu aplicată acolo, atât militară cât şi civilă, şi asta independent de incidentul de vineri. Există prea puţină comunicare între aliaţi iar partea afgană este demotivată şi incapabilă, consideră suedezii.

Totuşi, plângerile privind unele nereguli înregistrate la recentele alegeri prezidenţiale din Afganistan au fost minimalizate de miniştrii de externe europeni. Bernard Kouchner, de exemplu, a declarat că şi numai faptul că aceste alegeri au avut loc este un succes răsunător:

"Scrutinul a fost o victorie pentru poporul afgan fiindcă, în ciuda tuturor tensiunilor şi a ameninţărilor proferate de talibani, afganii s-au dus la urne."

Şefii diplomaţiilor europene exclud o încetare a misiunii din Afganistan, în ciuda numeroaselor probleme pe care le întâmpină. Comisarul european pentru politică externă, Benita Fererro-Waldner, a cerut statelor UE să reziste:

"Ştim că situaţia este foarte dificilă în Afganistan. Ştim însă de asemenea că avem abia jumătate din drum în urma noastră şi că trebuie să continuăm", a spus ea.

În răstimp, senzaţional pare rezultatul unei întrevederi cu cei trei candidaţi oficiali la calitatea de membru al UE: Turcia, Croaţia şi Macedonia. Croaţia, a cărei aderare este împiedicată doar de conflictul frontalier pe care-l are cu Slovenia, ţară a UE, manifestă disponibilitate pentru compromis o dată cu schimbarea primului ministru. Dacă cele două foste republici iugoslave vor cădea la pace, atunci Croaţia ar putea fi admisă în Uniune în termen de doar câteva luni.

Autor: Christoph Hasselbach / Ioachim Alexandru
Redactor: Ovidiu Suciu