1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Radu Carp: „Mandatul comisiei nu este de a scrie o constituţie”

„Sperăm ca în momentul în care va apărea acest raport, în toamna acestui an, să genereze o dezbatere şi ulterior, noul Parlament care va fi ales în alegerile din toamnă să preia unele idei din raportul acestei comisii” -

default

- declară în exclusivitate pentru Deutsche Welle, Radu Carp, membru al Comisiei pentru revizuirea Constituţiei.

Este vorba de comisia care a fost creată pe data de 5 iunie şi care grupează specialişti în dreptul constituţional, independenţi politic, reprezentând mai toate centrele universitare din România. Comisia se găseşte sub Preşedinţia onorifică a două persoane reputate pe plan internaţional, Mattei Dogan şi Aurelian Crăiuţiu. Mattei Dogan, decanul de vârstă al Comisiei, este profesor de ştiinţe politice care a predat atât în Statele Unite, la Universitatea din California cât şi în Franţa. Dogan este autorul unei cărţi clasice, „Analiza democraţiei parlamentare în România”, publicată încă din 1946, cu puţin timp înainte de instaurarea regimului comunist. Ca orientare constituţională, Mattei Dogan este adeptul unei republici parlamentare pe modelul german, în care preşedintele să fie ales de către legislativ.

Radu Carp, membru al Comisiei pentru propuneri privind revizuirea Constituţiei, în exclusivitate pentru Deutsche Welle:

„Mandatul comisiei nu este de a scrie o constituţie ci este vorba de a analiza care sunt deficienţele regimului politic şi constituţional actual. Nu este vorba de a propune texte constituţionale fiindcă nu există un mandat explicit din partea poporului. Numai o Adunare Constituantă poate să dezbată un text de constituţie… Sperăm ca în momentul care va apărea acest raport, în toamna acestui an, să genereze o dezbatere şi ulterior, noul Parlament care va fi ales în alegerile din toamnă să preia unele idei din raportul acestei comisii (…). Data raportului depinde de felul în care fiecare membru îşi va redacta părerile sale personale, depinde de felul în care se va reuşi armonizarea acestor păreri, dar nu va fi un efort întins pe ani de zile.”

Printre altele, viitoarele propuneri de modificare privesc regimul de guvernământ (republică parlamentară sau prezidenţială), structura parlamentului (unicameral sau bicameral), atribuţiile celor două camere în cazul păstrării executivului bicameral sau sistemul electoral.

Radu Carp spune că nu este vorba de o iniţiativă a preşedintelui ci despre o „analiză tehnică” care să ducă la soluţii concrete.

„Nu este un proiect care vine din partea preşedintelui, a Guvernului sau a Parlamentului. Este vorba de o analiză tehnică pentru a vedem care sunt deficientele constituţiei, care îi sunt deficienţele, care sunt deficienţele care ţin de modul de aplicare a constituţiei (…) şi de a face, acolo unde este cazul unele propuneri, ţinând cont de experienţa din dreptul comparat pentru că toţi membrii ai acestei comisii sunt persoane reputate care au studiat dreptul constituţional românesc din perspectiva dreptului comparat.”

Potrivit articolului 150, revizuirea Constituţiei poate fi iniţiată de preşedintele

României la propunerea Guvernului, de cel puţin o pătrime din numărul deputaţilor sau al senatorilor, precum si de cel puţin 500.000 de cetăţeni cu drept de vot.

Pe de altă parte, articolul 90 dispune că preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional. Acesta ar fi o posibilitate de consultare a poporului, pe care o are preşedintele în cazul în care noul parlament, care ar rezulta după alegerile din toamnă, ar fi reticent la viitoarele propuneri ale comisiei, deşi referendumul propus în condiţiile articolului 90 nu are putere obligatorie pentru legiuitor. Propuneri de modificare a constituţiei au mai fost făcute în trecut şi de Adrian Năstase sau de Valeriu Stoica.