1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Radu Carp: „A spune că CSM are dreptul să numească procurorul şef la DNA (… ) este un non-sens.”

Citiţi un dialog cu Radu Carp, profesor de drept public şi ştiinţe politice la Universitatea din Bucureşti, pe tema viitorului Raport al Comisiei Prezidenţiale privind modificarea Constituţiei.

default

Radu Carp vorbeşte în exclusivitate pentru Deutsche Welle despre anumite prevederi ale viitorului raport .

Aţi publicat recent o carte numită, „Limitele Constituţiei”? Cu ce idei aţi contribuit la această lucrare? Care ar fi punctele slabe ale Constituţiei României?

Este vorba de o carte publicată în colaborare cu colegul meu de la Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea Bucureşti, domnul profesor Ioan Stanomir. Există norme din Constituţie care s-au aplicat într-o foarte mare varietate, de foarte multe ori. În acest caz, nu există o aplicare unitară. Există pe de altă parte, norme care nu s-au aplicat atât de des. Dacă mă întrebaţi din punct de profesional, catalogul de drepturi (din Constituţia României, n.red.) a fost desemnat în 1991. Între timp avem o Carte a Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, mai multe Convenţii ale Consiliului Europei. Aceste drepturi au evoluat şi nu se mai regăsesc în structura textului din 1991.

În 2003 s-a făcut o revizuire, dar s-au modificat în privinţa drepturilor doar strict articolele care priveau drepturile de a alege şi de a fi ales în Parlamentul European, şi nu de substanţă.

Cum vedeţi d-voastră regimul parlamentar versus regim prezidenţial?

Există mai multe mai multe variante de regim parlamentar şi semi-prezidenţial. Un regim prezidenţial poate, la limită, să semene foarte mult cu unul parlamentar, în funcţie de felul cum actorii politici înţeleg să-şi desfăşoare atribuţiile. De exemplu, regimul austriac tinde să fie un regim parlamentar şi teoretic este încadrat în categoria regimurilor semi-prezidenţiale. Totuşi, chiar dacă există această varietate, România se încadrează la un regim semi-prezidenţial atenuat, în sensul că există un echilibru mai mare între puteri decât în cazul regimurilor semi-prezidenţiale. Există, de asemenea un lucru care mi se pare definitoriu pentru regimul semi-prezidenţiale - din 2003, Curtea Constituţională poate să tranşeze conflictele de natură constituţionale dintre puterile statului. Curtea Constituţională este acest mediator. Practic, noi avem doi mediatori în constituţie. O dată, preşedintele şi pe de altă parte, Curtea Constituţională.

Aveţi vreo propunere în acest sens? Vreo viitoare propunere constituţională?

Eu personal nu am nicio propunere, dar există câteva propuneri în raportul Comisiei Prezidenţiale care sper să fie făcut public cât de curând. Nu s-a publicat datorită suprapunerii cu calendarul electoral, cu negocierile pentru formarea unei majorităţi parlamentare, dar sper ca în timp scurt să vină momentul să discutăm aceste chestiuni. Vom pot spune că acest raport va conţine de fapt mai multe opţiuni, acolo unde este cazul, pentru că mandatul nostru nu a fost de a tranşa definitiv o chestiune, ci sunt mai multe opţiuni. Ca şi în cazul altor instituţii, în cazul Curţii Constituţionale există mai multe variante care pot fi urmate ulterior de legiuitorul constituţional. Există o reflecţie pe marginea acestui rol de mediator al Curţii Constituţionale şi dacă nu cumva ar trebui regândit întregul mecanism.

Vă menţineţi părerea că şeful DNA ar trebui numit de ministrul Justiţiei sau ar fi mai bine ca acesta să fie numit de Consiliul Superior al Magistraturii?

În orice logică a instituţiilor, procurorul-şef de la DNA, ca orice procuror, face parte din puterea executivă şi el trebuie să fie numit de puterea executivă dacă este parte (a ei, n.red).

A spune că CSM are dreptul să numească procurorul şef la DNA pentru că astfel s-ar institui un echilibru între instituţii este un non-sens. De ce? Pentru că CSM - ul de fapt reprezintă tot puterea judecătorească. Există şi membrii societăţii civile, dar sunt în minoritate (CSM e alcătuit din 17 judecători şi procurori precum şi doi reprezentanţi ai societăţii civile, specialişti în domeniul dreptului, n.red.). Ar însemna ca judecătorii şi procurorii să-şi numească o persoană care să le fie oarecum comodă.

Prin acest fel de desemnare din partea Executivului se elimină posibile prezumţii că, de fapt, acest spirit de castă ar fi perpetuat în justiţie. Desigur, nu este o măsură care să elimine integral acest corporatism al justiţiei dar eu cred că indiferent dacă la şefia Executivului sau la conducerea DNA, acest mecanism ar trebui preluat. Aceasta este, de altfel şi decizia Curţii Constituţionale care s-a pronunţat în acest caz. După cum ştim, a fost un conflict cu privire la numirea procurorilor şi Curtea Constituţională a spus foarte clar care sunt autorităţile care să numească în aceste funcţii.