1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Radioul şi televiziunea în era internetului

Lavinia Piţu6 noiembrie 2007

La Berlin s-a discutat despre strategiile de functionare pe care le adopta posturile publice de radio si televiziune, in contextul digitalizarii mass media, a provocarii aduse de folosirea internetului ca alternativa.

https://p.dw.com/p/C4hA
Imagine: AP

Tema centrala a discutiilor de la Berlin, a fost cum pot functiona radiourile si televiziunile publice, in conditiile in care tot mai mult public recurge la folosirea internetului ca alternativa la modalitatile traditionale de receptare a informatiilor venite din partea mass media.

Citirea, ascultarea sau vizionarea programelor pe internet, au doua avantaje principale de partea audientei: sunt independente de timp si in plus nu costa nimic. In cazul institutiior media private, costurile necesare pentru oferta digitala sunt platite prin publicitate. Cele publice insa, au nevoie de sprijin financiar prin taxele contribuabililor. In acelasi timp, institutiile private se tem astfel de o concurenta neloiala.

La aceasta discutie au participat. Günther Oettinger, primul ministru al landului Baden Württemberg si purtatorul de cuvant al CDU in ceea ce priveste politicile media, Fritz Raff, presedintele ADR si director la Saarländischer Rundfunk, Hans Hugo Klein, Judecator la Curtea Constitutionala, Jürgen Doetz, presedintele Asociatiei radiourilor si televiziunilor private din Germania si Markus Schächter, Presedintele ZDF.

La 11 septebrie 2007, a fost promulgata in Germania o noua lege in ceea ce priveste functionarea posturilor publice de radio si TV. Hugo Klein, declara ca:

"In conformitate cu prevederile legii, posturile publice trebuie sa ofere un program variat, pentru temele si evolutiile sociale. O impartire a programelor,astfel incat posturile publice sa ofere numai programe care nu sunt produse de posturile private, nu a fost stipulata. Aceasta ar insemna o marginalizare a radioului public. Mai important decat a renunta la un program minimal, este perspectiva pentru viitor. Curtea Constitutionala a afirmat ca oferta de programe a posturilor de radio publice trebuie sa fie deschisa noilor formate, continuturi si sanse. Legea din 11 septembrie spune clar, ca acestora nu trebuie sa le fie restrictionata dezvoltarea in viitor".

Publicul german se plange de cresterea taxelor pentru radio si TV din cauza internetului ,fapt care influenteaza negativ piata meass media. Günther Oettinger considera ca o crestere cu 92 de centi e acceptabila si ca trebuie sa se ia in considerare profitabilitatea acestei sume.

"Intrebarea "ce este acceptabil din punct de vedere social"? este o intrebare test. Cine crede ca o crestere de pret cu 4,1 % in contextul cresterii economice actuale -o schimbare de taxe de 93 de centi- nu se poate numi acceptabila, se inseala. Eu propun sa analizam finalitatea, daca cei 93 de centi sunt profitabili. O intrebare si mai interesanta "este ce inseamna online" ? O baza necesara pentru aceste institutii, dar si restrictii si precizari, astfel incat totul sa fie in conformitate cu legile europene. Trebuie sa oferim radioului public modul de transmisie modern, "state of the art". Intrebarea incotro merge imaginea, sau cum ajunge acolo, daca analog sau digital, nu e importanta. Cred ca radioului public trebuie sa i se ofere un mod de transmisie care sa poate fi folosit in viata de zi cu zi, de catre minoritatea si majoritatea audintei. Asta inseamna, ca modalitatile in care audienta alege sa primeasca sterile, fie la televizor, pe computer sau pe telefonul mobil, sa nu fie o problema".

Prin ridicarea taxelor pentru radiourile si televiziunile publice, s-a avut in vedere faptul ca oferta online nu ar fi putut fi acoperita in alt mod. Daca acesta este accesat fara a fi platit, exista posibilitatea ca piata media sa fie distrusa.

In consecinta, aparitia ofertei digitale la aproape toate institutiile mass media este avantajoasa pentru audienta, dar in acelasi timp o provocare pentru institutiile mass media, in ceea ce priveste latura financiara, dar si de continut a programelor.