"Răceala socială" este în creştere

Aproape oriunde în orașele Europei poţi întâlni persoane fără adăpost, care dorm în adăposturi improvizate sau în saci de dormit pe stradă. O saltea pusă pe asfaltul rece este de multe ori singura lor protecție. Mulți folosesc însă ziare în loc de pături. Zăpada şi temperaturile scăzute în multe părți ale Europei le pun viața în pericol. Numărul persoanelor fără adăpost pare să fi crescut în ultimii ani.

Această tendinţă uşor observabilă de orice european a fost confirmată de cifrele seci ale Asociației Europene pentru Locuințe și Persoane fără Adăpost (FEANTSA), în cel de-al treilea raport de ansamblu privind excluziunea locativă în Europa. Aspectul delicat al studiului pe care FEANTSA l-a realizat împreună cu Fundația Abbe Pierre, dedicată îngrijirii celor fără adăpost, se referă însă la "răceala socială" care a cuprins Europa, pe fondul decalajului tot mai mare între săraci și bogați.

Moartea pe stradă

În toate țările europene cu excepția Finlandei, numărul persoanelor fără adăpost și costul locuințelor au crescut dramatic. Baza de date a statelor se bazează pe calcule diferite și, prin urmare, cifrele sunt dificil de comparat. Însă ele documentează o tendință tristă. Țările cu cele mai multe persoane fără adăpost sunt Regatul Unit al Marii Britanii - creştere cu 169% (între 2010 și 2016), Irlanda cu 145% (2014-2017) și Belgia cu 96% (2008-2016).

Printre țările în care costurile locuințelor au crescut cel mai mult sunt Bulgaria, Regatul Unit, Portugalia, Republica Cehă și Polonia. În întreaga Europă, persoanele fără adăpost mor cu 30 de ani mai devreme decât restul populației. În medie, ele trăiesc 10,3 ani fără o reședință permanentă.

Situația s-a înrăutățit şi într-o țară cunoscută pentru sistemul său social eficient: Germania. Potrivit studiului, 860.000 de persoane nu au locuință, respectiv un adăpost. Cifrele reprezintă o creștere de 150% între 2014 și 2016.

Se estimează că până la 10.000 de persoane fără locuință locuiesc în Berlin. Două treimi dintre aceștia sunt polonezi, români, bulgari sau slovaci.

Aproximativ jumătate din gospodăriile sărace din Germania cheltuiesc mai mult de 40% din veniturile disponibile cu locuinţa. Există doar două țări în care gospodăriile sărace sunt şi mai afectate de costurile locuințelor, respectiv Bulgaria și Grecia. Media UE este de 42,1%. Studiul definește "sărăcia" printr-un venit mediu cu 60% mai mic decât venitul mediu la nivel național, așa-numitul venit median.

Finlanda ca exemplu

În Germania se constată de ani de zile scăderea numărului locuințelor sociale, ceea ce a dus şi la dispariţia preţurilor scăzute în acest segment, spun experţii. În ansamblu, nevoia de locuințe a crescut ca urmare a imigrației, mai ales în metropole, ceea ce a dus la creşterea masivă a preţurilor.

În special tinerii cu venituri mici sunt afectați, mai spun specialiştii, care solicită programe de locuințe sociale, oferind exemplul Finlandei, unde a existat un program special, finanțat din diverse surse precum donaţiile și banii obţinuţi din industria jocurilor de noroc.

Refugiaţii în statistică

Cu toate acestea, în această ţară mică până acum au fost construite doar opt până la zece mii de apartamente. Modelul este dificil de transferat în țări mai mari, cum ar fi Germania, unde cererea nu poate fi pur și simplu finanțată prin programe speciale. Însă ideea de bază este că toți locuitorii ar trebui să beneficieze de locuințe, capitol la care Finlanda este departe.

Cifrele din Germania au crescut şi pe fondul includerii refugiaţilor în statistică, spun cercetătorii. Este vorba despre 440.000 de refugiați. Cei mai mulţi nu au un contract de chirie și locuiesc temporar în adăposturi colective.

Autor: Ralf Bosen/vd