1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Germania

Războiul cu memoria

În paginile culturale ale marilor ziare germane a luat proporţii confruntarea dintre victimele şi delatorii securităţii.

default

Herta Müller

Războiul cu prea puţin elucidatul trecut totalitar românesc a atins dimensiuni aproape groteşti. Primele dezvăluiri privind cariera de informator al lui Oskar Pastior au fost urmate de mesaje repetate, menite să ocrotească memoria defunctului poet, laureat al celor mai importante premii literare germane şi prieten apropiat al Hertei Müller.

S-a afirmat că nu s-ar fi găsit documente care să ateste că Pastior şi-ar fi luat în serios angajamentul de turnător. Au urmat în paginile ziarelor germane acuzele extrem de grave la adresa fostului său coleg Pastior, datorate lui Dieter Schlesak, precum şi comentariile suscitate de luarea sa de poziţie.

Schlesak îl incriminase pe poet nu doar pentru delaţiunile sale repetate, ci şi pentru moartea unui tânăr scriitor româno-german împins la sinucidere de presiunile securităţii.

Schlesak, care, într-un pasaj redactat în termeni nu tocmai fericiţi acuză securitatea de a-i fi falsificat propria biografie, întocmindu-i, pe lângă dosarul de urmărire, şi un dosar de turnător pe un nume fals, cu semnături false, e utilizat ca martor şi trambulină de alt româno-german.

E vorba de Claus Stephani, identificat de foştii săi colegi din România, ca asiduu turnător al securităţii din redacţia fostei reviste literare germano-române, Neue Literatur. Într-un articol apărut la 20 noiembrie în FAZ, Stephani îşi relativiza propria vină de turnător. Invocând pe de o parte prezumtivele presiuni psihologice exercitate de poliţia politică împotriva lui, spre a-l determina să devină informator, pe de alta avertismentele lui Schlesak faţă de cauţionarea necondiţionată a conţinutului dosarelor, Stephani trimite şi la Herta Müller. Mai precis la „Cristina", numele de cod atribuit scriitoarei urmărite de către prigonitorii ei din securitate.

În replică la explicaţiile sale prolixe şi prea puţin convingătoare privind sursele, uneori fictive, incluse de securişti în dosarele întocmite celor urmăriţi de poliţia politică, laureata premiului Nobel pentru literatură protesta viguros. La 23 noiembrie, Herta Müller condamna clar şi fără echivoc tentativa fostului delator de a echivala dosarul ei de victimă, cu al său, de făptaş. Concludent e, în context, şi titlul protestului publicat în Frankfurter Allgemeine Zeitung de scriitoarea din Berlin, în speţă "Perpetuarea calomniei", care scoate în evidenţă longevitatea metodelor denigratoare utilizate de maeştrii dezinformării din oştirea securiştilor.

În aceiaşi ediţie a ziarului din Frankfurt un articol extrem de instructiv semnat de Joseph Croitoru, lărgeşte perspectiva, evidenţiind abilitatea cu care securiştii au reuşit, după 1989, să-şi escamoteze crimele. În acest scop au distrus o parte din arhive, lăsând alte dosare intacte pentru a le folosi în mod selectiv, spre a deturna atenţia de la propriile fărădelegi.

Aşa se face între altele că, potrivit autorului, se discută în continuare, aprig, despre activitatea unor delatori mărunţi, care, nu arareori, au fost ei înşişi victime ale regimului comunist, nu însă despre uciderea sau întemniţarea nenumăratelor victime ale dictaturii.

În context, autorul citează şi relatările lui Georg Herbstritt cu privire la cooperarea dintre poliţiile politice est-germană şi română, şi infiltrarea de către securişti, cu sprijinul STASI, a comunităţii „transfugilor" români din Berlinul occidental.

Nu puţini dintre emigranţi au fost apoi răpiţi de securişti, readuşi în ţară şi condamnaţi la ani grei de temniţă.

Alţi emigranţi au fost lichidaţi de spionii comunişti chiar pe străzile oraşelor occidentale.

În ce priveşte nemiloasa luptă care să dă, de la o vreme, în paginile culturale ale presei germane, această conflagraţie tot mai intensă a cuvintelor are, incontestabil, partea ei fastă. Deşi pare a fi un război de o urâţenie amintind pe alocuri de marile vărsări de sânge ale istoriei, confruntarea actuală e cu atât mai necesară, cu cât suplineşte vitala dezbatare istorico-morală, absentă, din păcate, din universul postceauşist românesc.

Autor: Petre M. Iancu
Redactor: Ioachim Alexandru

Vă mai recomandăm